Numite "cronici" (in Babilon si Egipt), "efemeride" (la greci), "buletine" (Ti Bao, la chinezi), Analele pontifilor" sau "Acta
Diurna" (la romani), primele inceputuri ale comunicarii scrise au fost continuate in Evul Mediu cu actitatile "nuvelistilor",
raspanditori de noutati, "novellanti" (in Italia) si "nouvellistes" (in Franta). Acestia erau organizati in birouri de redactare si
de copiere a stirilor cotidiene, difuzate sub forma unor foi volante, in fapt prime gazete-manuscris. Ele se numeau
"Novelle a mano" (Italia), "Nouvelles à main" (Franta), "News-letters" (Anglia), "Relationi" (Germania), "Kuranti" (Rusia).
Gazetele-manuscris din secolele XVI -XVII si foile ocazionale, unele imprimate in tipografii ("Occasionels" - Franta,
"Zeitungen" - Germania, "Avsi" - Italia sau "Newsbooks" - Anglia), atunci cand difuzau stiri care lezau autoritatile statale
au avut de infruntat cenzura, iar unii gazetari s-au expus la condamnarea suprema (Nicolo Franco, ucis prin
spanzuratoare din ordin papal pentru comentarii critice la adresa desfraului familiei Farnese).
TULBURATOAREA INVENTIE A LUI GUTENBERG-TIPARUL, 1438
Un precursor al lui Gutenberg, LAURENS JANSZOON COSTER (Olanda), a folosit caractere mobile de lemn, pentru
a imprima, la 1420, gramatici latine elementare, numite "Donats". Dupa aproape un deceniu, compune o opera religioasa
"le miroir de notre salut", folosind caractere matalice. In 1445, la Mayence, Johann Gutenberg isi incepe osteneala de
tipograf, mai intii singur, apoi din 1452 asociat cu gravorul PETER SCHOEFFER, realizand impreuna, pentru Papa
Nicolas V, o scrisoare "de indulgenta" compusa cu litere latine. Sustinuti de JOHANN FAUST cei doi pun in lucru tiparirea
BIBLIEI, cu caractere latine, opera in 46 de linii, finalizata in 1460.
Insemnatatea descoperirii tiparului este relevata de MARSHALL McLUHAN, in cateva reliefuri peste care nu putem
trece:
Ø Ø Inventarea tipografiei a confirmat si a extins noua accentuare a zualului, proprie cunoasterii aplicate,
furnizand prima marfa uniform repeila, prima banda rulanta si prima productie de masa.
Ø Ø O data cu Gutenberg, Europa intra in faza tehnologica a progresului, faza in care schimbarea insasi dene
norma arhetipala a etii sociale.
Ø Ø Tipografia a tins sa transforme limbajul intr-un bun de consum transporil.
Ø Ø Ruptura provocata de tipar intre spirit si inima este trauma de care sufera Europa de la Machiavelli pana in
ziua de azi.
Ø Ø Tipografia a extins caracteristicile asupra reglementarii si fixarii limbajelor.
Ø Ø Tiparul a creat uniformitatea nationala si centralismul guvernamental, dar totodata si indidualismul si
opozitia fata de guvern ca atare.
Ø Ø Tiparul a frant vocile tacerii.
(cf. Galaxia Gutenberg. Omul si era tiparului, 1975, Bucuresti. Editura Politica, Trad. din lb. engleza de L. si P. Navodaru,
p. 23 si urm.).
DUPA GUTENBERG: ALMANAHURI. PERIODICE
Sub impulsurile revolutiilor industriale din Anglia, Franta si Germania, s-au perfectionat tehnologiile de imprimare, o
data cu producerea hartiei si cernelii tipografice la scara ampla. Prin organizarea serciilor de posta - mesageri, bresle
mestesugaresti si companii comerciale - s-a creat un cadru propice aparitiei almanahurilor si periodicelor, primele
calendare fiind tiparite la Mainz.
Calendaristic si geografic, istoricii presei au retinut urmatoarele titluri de periodice mai importante: "Nieuwe
Antwersche Tijdinghe" (Anvers,1605); "Relation" (Strasbourg, 1609); "The Weekly News" (Londra, 1622); "La Gazette"
(Franta, 1631); "I succesi del Mondo" (Torino, 1645). In alte mari orase, Roma, Madrid, Petersburg, Viena isi facusera
aparitia intre 1650- 1700 diferite gazete care cuprindeau stiri colectate din alte tari, sub un sever control al autoritatilor. In
1771 se consemneaza ca la Timisoara se tiparise pubicatia "Temesvarer Nachrichten".
O PUBLICATIE-FANION: "LA GAZETTE"
O scurta fisa biografica a unei publicatii-fanion se impune macar sub aspectul profilului. Am ales "La Gazette", al careiInitiator, medicul THEOPHRASTE RENAUDOT (1586-l653) a fost numit " parintele ziaristilor francezi si unul al presei
mondiale". Dupa mai multe proiecte si incercari, Th. Renaudot deschidea la Paris, pe strada Calandre, un Birou de
adrese si intermediari, "Au Grand Coq", urmat de aparitia foii volante "Feuille du Bureau d'adresse", demersuri care isi
defineau finalitatea: publicitate, intermediari cereri-oferte. De aici pana la constituirea unui cerc de intelectuali, in jurul
Biroului "La Marele Cocos" a fost doar un pas, facut in noaptea de 29/30 mai 1631, cand a aparut primul numar din "La
Gazette".
In PREFATA, publicul era anuntat: