Mass-media din Romania anilor postrevolutionari a fost pusa in fata unor serioase probleme de ordin economic, careI-au incetinit drumul spre dobandirea unei autonomii financiare. In sinteza ele stau sub semnul constrangerilor economice,
a costurilor globale (financiare, energetice, temporale, psiho-afective).
Sursele acestor constrangeri sunt:
1) 1) Cresterea permanenta a preturilor la materiile prime;
2) 2) Costurile ridicate la investitii;
3) 3) Insuficienta si ineficienta retelelor de difuzare;
4) 4) Salarizari precare si asimetrice ale jurnalistilor, cu deosebire ale celor cu functii mici;
5) 5) Slaba participare a capitalului strain, cu cate exceptii, la procesul de modernizare a presei;
6) 6) Tehnologii productive depasite;
7) 7) Un management inexperient , nespecializat, putin adaptat cerintelor economiei de piata;
8) 8) O diminuare treptata a formelor de sprijin direct/indirect din partea statului;
9) 9) O alansa de tineri jurnalisti mai mult sau mai putin pregatiti pentru jurnalistica moderna, refractari la
structuri redactionale de tip birocratic;
10) 10) Insuficienta explorare, cantitativ si calitativ, a pietii publicitare, precaritatea sistemului ei din punct de vedere
legislativ.
Dependenta presei de factorii mentionati ne aduce in fata unei noi realitati de prima consecinta economica: forma de
proprietate. In 1990 se consemnau doua tipuri de proprietate: a statului (P.C.R., U.T.C., U.G.S.R., care gestionau
publicatiile, revistele, audiovizualul, sediile, casele de odihna, fondurile fixe); proprietatea sectorului prit, abia infiripata
catre care avea sa fie transferata cea dintai. Potrivit unui decret -lege din 15 ianuarie 1990, Editura Scanteia, care
concentra majoritatea titlurilor de presa cu difuzare nationala, devenea Editura Presa Libera, institutie centrala
specializata in administrarea presei. Ea a semnificat startul transferului de proprietate, amplificat dupa aceea in celelalteImente, ale presei sindicale si presei de tineret.
In acest context, "Romania libera" devenea propritatea "Societatii R", "Aderul" (care inlocuise "Scanteia") s-aIntegrat, in 1991, Societatii Comerciale "Aderul" (in cadrul careia jurnalistii detineau pachetul majoritar). Sub acesteImpulsuri au pornit la drum numeroase societati comerciale cu statute profilate pe editare de presa. Intre 1994-l999, de
exemplu, numarul editorilor de presa a crescut de la 582 la 750 (conform Lector universitar Marian Petcu, concentrarea
Media in Romania, in "Romania - institutii si lori pentru mileniul trei", Sesiune de comunicari, 24 martie 2000, Editura
I.N.I., p. 72). Potrivit aceleasi surse cei 750 de editori ofereau in 1998 depozitului legal 1995 de titluri, editorii-institutie