M-l = Mass Society
M-2 = Mass Culture
M-3 = Mass Media
Incorporati intr-o scoala de gandire cu tenta global-democratica, cei "3-M" reprezinta societatea contemporana dintrun
unghi relational de interactiune intre indizi si grupuri in socio-cultural. Obiectivul comun are ca finalitate
facilitarea accesului general la cultura in sensul celui de al doilea M, prin simboluri capabile sa modeleze comportamentulIndidului. Catre acesta, component al Societatii de masa (primul M), isi dirijeaza institutiile si sistemele de comunicare
ale celui de al treilea M, prin mesajele jurnalistice.
Diziunea muncii in Mass Society i-a facut pe oameni mai interdependenti, frustrandu- i treptat de obiceiuri,Impunandu-le unele norme etice restrictive sau deposedandu-i de anumite disponibilitati psihice intime, intr-un proces
deschis spre depersonalizare, paralel cu propulsarea fie voita, fie fortata in zonele favorabile, sau dimpotriva, pline de
capcane ale Mass Culture. Se recunoaste ca Mass Culture favorizeaza standardizarea gusturilor, opiniilor, atitudinilor prin
pierderea sentimentului coerent de EGO, amplificand nelinistile, stresul, dezorientarea (MOWLANA). Intr-un atare cadru,
cel de al treilea M, respectiv mesajele mass-media se implica in ideea de privare culturala a indizilor, macar pe laturile
sus-mentionate, odata cu tentatia de a salva ce se poate salva de la alunecare.
In tesatura firelor contorsionate ale celor "3-M", specialistii - culturologi, politologi, sociologi, psihologi, lingsti sau
teoreticieni ai presei - au exprimat numeroase opinii despre conuratia culturii de masa, impartind-o in "superioara",
"mediocra", "brutala" (EDWARD SHILS in "Mass Society and his Culture"), trepte pe care indizii nu pot sa acceada
decat in masura diferentiata, in functie de nivelul lor de pregatire, optiuni ideatice, imprejurari benefice/malefice si asa mai
departe. Dealtfel, dificultatea de a se pozitiona optional si atitudional pe una din treptele culturii de masa este explicabilaIn cazul fiecarui indid, daca nu omitem numeroasele acceptiuni si verigi care s-au dat notiunii de cultura. Ca actitate
umana, cultura reprezinta, asa cum inca CICERO anticipase un proces de "cultivare a spiritului", particularizat prin
rezultatele insesi ale creatiei spiritului: artistice, stiintifice, politice, filosofice, religioase, tot atatea idealuri umane in care
se conureaza aptitudini, atitudini, semnificatii comportamentale. Antropologul american BRONISLAW MALINOWSKI
apreciaza ca studiul culturii din perspectiva istorica, teoretica si practica, solicita eforturile si judecatile de valoare ale
sociologilor, istoricilor, lingstilor, esteticienilor, etnologilor etc, dat fiind faptul ca doar prin intermediul semnificatiilor si al
comportamentelor, indidul are acces la personalitate (cf. A scientific Theory of Culture, Oxford University Press, 1960).
In personalitatea umana se concretizeaza la modul cel mai palpabil finalitatea culturii, a actiunii reciproce dintre societate
si indid, ca rtuala/potentiala personalitate. Numai ca o atare aspiratie in procesul evolutiv uman este extrem de
complexa, cultura implicand un urcus cu trepte abrupte pe care un specialist roman le sistematizeaza potrit
perspectivelor (cf. ROMULUS VULCANESCU, Dictionar de etnologie, Editura Albatros, 1979), astfel:
a) a) cultura ca produs abstract al cunoasterii (perspectiva logica)
b) b) cultura ca produs cumulativ al cunoasterii (perspectiva gnoseologica)
c) c) cultura ca produs diferentiat al cunoasterii interdisciplinare (perspectiva epistemologica)
d) d) cultura ca produs deziderativ, rezultat al cunoasterii (perspectiva axiologica)
e) e) cultura ca modalitate de difuzare si asimilare a bunurilor proprii in afara mediilor in care au fost produse
(perspectiva praxiologica)
f) f) cultura ca proces de recreare a personalitatilor generatoare de noi fapte de cultura concretizate in bunuri si
valori spirituale (perspectiva bionica).
Cu ce ef orturi, cu ce rezultate se implica mass-media in cultura de masa? Intrebarea solicita raspunsuri responsabile
si diferentiate, pentru motivul ca fiecare suport mediatic - tipar, radio, teleziune, agentie de presa, alte verigi ale
comunicarii prin multimedia - actioneaza in contexte insile, imprezibile, sub presiunea unui sistem de constrangeri
economice, politice, partizanale sau a altor factori perturbatori adusi pe piata presei de concurenta. Drept care, sociologul
DENIS McQUAIL afirma cu severitat e: "Comunicarea de masa este o forma a productiei de masa" (cf. "Mass
Communication Theory", London, Sage Publ., apud MIHAI COMAN, "Din culisele celei de-a patra puteri", 1996, Editura
"Carro", p. 74). Fara sa raspundem aici cu ce plusuri/minusuri mass-media se conecteaza, reflecta si urmareste efectele
propriilor demersuri spre/in actul culturii de masa, ceea ce vom face la momentul potrit, anticipam ca suma unei judecati
de valoare finale o vom gasi in perimetrul unei actitati de presa standardizate, ca rezultat al coautoratului multiplu numit
munca in echipa.
