COMPORTAMENT ŞI UZANŢE CÂND SE IA MASA LA RESTAURANT referat





Participarea la mese oficiale în unităţile de alimentaţie publică a oamenilor de afaceri şi nu numai, implică respectarea următoarelor reguli de comportament şi uzanţe :
- dacă s-a specificat ora de începere a mesei nu se întârzie mai mult de 15 minute;
- curtoazia începe prin punctualitate (respectarea orei anunţate);
- la garderobă bărbatul îşi scoate primul haina groasă şi apoi ajută femeia;
- aranjarea ţinutei (pieptănat, machiat, rujat) se face înainte de a intra în salon, nu la masă;
- înainte de a intra în restaurant se spală mâinile cu apă şi săpun; în restaurant intră întâi bărbatul şi apoi femeia;
- dacă aşezarea la masă nu o face chelnerul sau Maître d`hôtel (şeful de sală), ceea ce este de neacceptat, domnul oferă (trage) scaunul doamnei;
- pe scaun se stă în poziţie dreaptă dar neforţată, fără a se lăsa pe spate (cu toată coapsa aşezată pe scaun), nici prea aproape, dar nici prea departe de masă; picioarele se ţin normal, nici sub scaun, nici întinse prea mult sub masă, pentru a nu incomoda vecinii;
- mâinile se sprijină pe marginea mesei de o parte şi de alta a farfuriei, dar în nici un caz nu se pun coatele pe masă; tot timpul cât se află la masă, clientul nu va gesticula cu mâinile, nu va indica o persoană sau un obiect cu indexul;




- coatele se ţin aproape de corp dar nu rigid (timp îndelungat poate deveni obositor);
- nu se înconjoară cu mâinile farfuria; nu se stă aplecat cu umerii sau chiar tot bustul asupra mesei, doar capul poate fi înclinat deasupra marginii mesei;
- corpul nu se balansează pe scaun şi nici împreună cu scaunul spre spate sau pe două picioare;
- nu se atenţionează chelnerul sau ajutorul acestuia "pocnind" din degete;
- şervetul se aşează pe genunchi incomplet desfăcut (în nici un caz nu se pune la gulerul cămăşii); dacă se stă aproape de masă, şervetul se poate lăsa pe masă desfăcut şi va fi folosit când va fi nevoie; nu se pun şerveţele pe genunchi.

Folosirea tacâmurilor

- lingura şi cuţitul se ţin în mâna dreaptă, iar furculiţa în stânga (cu unele excepţii: stridii, spaghete, uneori omletă simplă etc.);
- cuţitul se ţine în mâna dreaptă cu mânerul în podul palmei, între degetul mare şi cel mijlociu, cu arătătorul pe mâner unde începe lama;
- furculiţa se ţine în mâna stângă cu coada în podul palmei;
- lingura se ţine în mâna dreaptă, ca un creion, între degetul mare şi arătător, sprijinind-o cu cel mijlociu, dar manevrând-o din încheietura mâinii;
- linguriţa se ţine de mâner cu degetul mare şi arătător.

În timpul mesei (serviciului)

- la restaurant comandă bărbatul; o doamnă nu comandă niciodată direct chelnerului, ci numai prin intermediul bărbatului;
- semnalul de începere a consumării preparatelor ăl dă cel care a făcut invitaţia; în cadru restrâns se poate ura "Poftă bună";
- nu se consumă pâine "goală" înainte de primul serviciu; la unităţile care oferă curent "cuverul" (pâine cu unt) se poate tartina unt pe o bucăţică de pâine şi mânca înainte de a consuma aperitivul; pâinea (chiflele, feliile, batoanele etc.) nu se taie cu ajutorul cuţitului, ci se rupe cu mâna dreaptă în timp ce se ţine cu stânga; nu se muşcă direct din aceasta, nu se rupe cu o singură mână;
- când se mănâncă, tacâmurile se ţin deasupra farfuriei, dar fără a le ridica cu vârful în sus;


- în momentul consumării băuturilor, tacâmurile se pun în farfurie încrucişate sau paralel, cu mânerele spre dreapta;
- nu se atrage atenţia lucrătorilor din brigada de servire lovind cu tacâmurile vesela sau paharele;
- se va evita supraîncărcarea lingurii şi a furculiţei;
- nu se consumă alimente prea fierbinţi sau prea reci;
- în timpul mesei nu se vorbeşte tare şi nici nu se poartă discuţii agitate;
- marginea farfuriilor trebuie să rămână în permanenţă curată, indiferent de natura preparatului;
- înainte de a bea se tamponează discret buzele cu şervetul; când se face urarea, paharul se ridică până la nivelul ochilor, doar dacă are în el băutură alcoolică;
- conţinutul unui pahar nu se bea dintr-o dată, indiferent cât am fi de însetaţi;
- când ni se oferă platoul pentru a ne servi, luăm bucata de carne, peşte sau pasăre cea mai apropiată (nu se caută în platou pentru a găsi bucata preferată);
- la micul dejun servit în sistem bufet (suedez) şi la cocteiluri sau recepţii, de la masa bufet nu se încarcă farfuria prea mult de la început, mai ales că există posibilitatea de a repeta servirea;
- este jenant să se încarce farfuria cu delicatese (somon, tartine cu icre negre sau roşii, fazan, trufe, banane), când bufetul este foarte asortat;
- nu se stă într-un singur loc, lângă masă, împiedicându-i pe ceilalţi să se servească;
- la cocteiluri sau recepţii consumul de băuturi alcoolice trebuie moderat, fiind siguri că acestea nu se vor "termina" în acel moment;
- la terminarea supei, lingura se pune cu concavitatea în jos, iar la celelalte preparate cuţitul şi furculiţa cu mânerele pe marginea farfuriei, orientate spre dreapta, unul lângă celălalt (cuţitul spre exterior, cu tăişul lamei spre interior; furculiţa alături, spre interior, cu furcheţii în jos);
- se recomandă să se evite pe cât posibil lectura ziarului sau a altor publicaţii, urmărirea programului T.V.;
- la încheierea mesei şervetul nu se repliază, ci se pune pe masă desfăcut.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani