Mediul extern in care functioneaza intreprinderile de comert cu amanuntul referat





Acesta cuprinde doua componente majore: micromediul-cu care intreprinderea are legaturi directe,de multe ori reciproce, impuse de necesitatea realizarii obiectului sau de activitate si macromediul -cu care relatiile sunt indirecte, de multe ori doar intreprinderea suferind influenta acestuia.
Micromediul contine furnizorii de marfuri, prestatorii de servicii, funizorii de forta de munca, clientii, concurentii si organismele publice.
Relatiile dintre intreprinderile de comert si furnizorii de marfuri au denit libere, desfasurate pe principiile economiei de piata.
Desi contractul, ca instrument juridic de reglementare a acestor relatii este utilizat de multe firme, majoritatea tranzactiilor au la baza doar comenzile.
Daca marile suprafete comerciale au relatii directe cu producatorii, micii comercianti recurg tot mai mult la dirse firme de distributie, care apar ca intermediari, pentru a realiza activitatea de aprovizionare.
O situatie aparte o constituie sistemul bancar, care de cele mai multe ori se considera un riil stapan al banilor clientilor lor. In plus, desi majoritatea populatiei acti ocupate dispune de carduri bancare, acestea sunt cel mai adesea utilizate doar pentru retragerea de numerar, deoarece bancile asteapta ca doar comerciantii sa faca demersurile necesare pentru introducerea acestor instrumente de plata in tranzactiile comerciale.




Chiar daca clientul ar trebui sa fie in centrul preocuparilor intreprinderilor, chiar daca este cunoscuta sintagma "clientul este rege", in realitate lucrurile sunt departe de acest principiu, acesta fiind perceput doar ca un accesoriu in activitatea comerciala a multor firme romanesti. Situatia provine atat din lipsa de pregatire si de cunostinte a patronilor, cat si din folosirea pe post de vanzator a unor persoane fara calificarea necesara.
Astfel, probabil ca nu s-ar mai intalni personal comercial care in timpul programului de lucru citeste presa, completeaza rebusuri, este neingrijit imbracat, nu foloseste un limbaj adecvat, nu cunoaste marfa pe care trebuie sa o vanda etc. La aceasta situatie s-a ajuns si pe fondul lipsei de reactie a majoritatii clientilor romani, care nu-si cunosc drepturile si interesele si care care nu intreprind nici cele mai elementare masuri pentru remedierea acestor aspecte. Schimbarea a nit doar prin intrarea in tara noastra a unor mari grupuri comerciale, care au impus politici stricte in ceea ce priste relatiile vanzator-client.
Concurenta reala a inceput sa se manifeste pe piata odata cu imtarea firmelor straine importante in Romania, care au dus in tara noastra practicile si politicile comerciale intalnite in lumea civilizata.Abia in astfel de firme nu s-au mai gasit anunturi de genul "marfa vanduta nu se mai primeste inapoi", "nu atingeti marfa"etc.
Relatiile intreprinderilor romanesti cu organismele publice sunt probabil cele mai deficitare. Acestea din urma, vad in intreprinderi doar simpli contribuabili, care de cele mai multe ori sunt presupusi a fi contranienti sau chiar infractori, institutiile administratiei publice din Romania nu desfasoara nici un fel de activitate de instruire si consiliere.
In categoria componentelor macromediului se includ urmatoarele elemente: mediul demografic, mediul cultural, mediul economic, mediul institutional-legislativ, mediul tehnologic si mediul natural.
Mediul demografic a cunoscut o serie de schimbari care au o influenta considerabila asupra comertului, printre care: reducerea absoluta a populatiei, scaderea numarului mediu de membri ai unei familii, cresterea sperantei de viata, cresterea numarului de persoane singure, cresterea nilului de educatie, imbunatatirea confortului cotidian etc.
Mediul cultural se caracterizeaza prin modificarea mentalitatiilor, cu consecinte directe asupra comertului.
Astfel, asistam la tendinta de respingere a "cantitatii" in favoarea "calitatii vietii", la dezvoltarea culturii consumatoare, chiar daca aceasta este la multi romani intr-un stadiu incipient, la luarea in considerare a timpului ca factor de constrangere, la cultura placerii, la insistenta asupra valorii tineretii, sanatatii, aspectului fizic etc.
Mediul economic este caracterizat prin scaderea puterii de cumparare prin piete cu o dezvoltare limitata si tot mai fragmentate, printr-o cerere tot mai dirsificata, care insa nu duce la progrese in volumul vanzarilor.


Mediul institutional-legislativ este in primul rand unul insil.Chiar daca activitatea puterilor publice se manifesta in mai multe domenii, cum ar fi : protectia consumatorului, reglementari in domeniul preturilor, reglementarea concurentei, urbanismul comercial etc. exista suficiente ramaneri in urma fata de alte tari.
Mediul tehnologic a inceput sa sufere schimbari importante, reflectate prin introducerea caselor de marcat cu scanner, a codificarii marfurilor(EAN, UPC etc.), a retelelor de transmitere a datelor, a pregatirii automatizate a comenzilor, prin extinderea comertului electronic etc.

Design-ul unitatiilor comerciale

In acest domeniu sunt de semnalat atat aspecte negati, care predomina, cat si aspecte poziti, care de multe ori reprezinta doar exceptia care intareste regula.
Asistam la o tendinta de nerespectare a celor mai elementare principii de urbanism comercial, desfasurata insa cu acordul institutiilor "competente". Exista cladiri comerciale care contrasteaza vizibil cu cele din imprejurimi ca stil arhitectural, ca sisteme si materiale de constructie, ca regim de inaltime etc.
Se primesc aprobari pentru constructii desfasurate pe mari suprafete, dar care nu au proiectate spatii proprii de parcare. Se permite functionarea unor unitati comerciale in spatii neadecvate: partere si subsoluri de blocuri, spatii rzi, parcuri, plaje, domeniul public, cinatatea institutiilor de invatamant etc.
In ceea ce priste fatadele se remarca tendinta de a se utiliza materiale cat mai rezistente(beton,trartin,faianta etc.), dar si sticla(obisnuita sau de tip termopan). Culorile utilizate nu sunt intotdeauna cel mai bine alese, fiind neadaptate cu specificului magazinului, dar nici cu cladirile incinate.
Observam diminuarea rolului vitrinelor prin folosirea grilajelor si gratiilor, prin plasarea mobilierului comercial cu partea opusa a marfurilor expuse spre ferestre etc.
In privinta firmelor exista o multitudine de aspecte negati, prin care: aspecte de concurenta parazitara(IBM-IDM cu aceleasi culori alb-albastru, diferite doar ca nuanta, dar prezentate in acelasi mod ), folosirea unor denumiri care nu au nici o legatura cu genul de activitate desfasurata, protejarea necorespunzatoare a regimului marcilor, nerespectarea prederilor legale in ceea ce priste marimea, culorilor, amplasarea firmelor.
Ambientul exterior al multor unitati comerciale lasa de multe ori de dorit prin depozitarea de deseuri in apropierea lor, prin lipsa de curatenie etc.
In ceea ce priste design-ul interiro exista o serie de neajunsuri. Poate cel mai grav este cel reprezentat de "initiativa" unor intreprinzatori de a desfiinta pereti sau a interni asupra lor, desi acestia sunt de rezistenta si fara nici un fel de autorizatie .











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani