Definitia si obiectivele chirurgiei









Aparitia omului pe pamant, simultan cu bolile si suferintele, au impus din cele mai vechi timpuri, necesitatea alinarii suferintei semenilor si a prelungirii vietii. Sunt doua vechi dorinte ale omului pe pamant, izvorate din instinctul de conservare, care impulsioneaza aparitia primelor noutiuni de medicina. Cercetarea si cunoasterea bolii, apoi ingrijirirea si tratarea unui bolnav prin toate mijloacele disponibile, cu scopul ameliorarii suferintei si prelungirii vietii pana la limita sa fiziologica, reprezinta SCOPUL MEDICINII CURATIVE, din care face parte si chirurgia.


DEFINITIA CHIRURGIEI
Chirurgia este una din ramurile de baza ale stiintelor medicale, care,pentru vindecarea bolilor, utilizeaza intre metode terapeutice si OPERATIA.
Rezulta din definitie ca operatia, interventia chirurgicala propriu-zisa, nu este unica metoda terapeutica prin care actioneaza in procesul de vindecare sau ameliorare a bolilor. Aceasta definitie a chirurgiei reflecta o conceptie mai moderna asupra acestei specialitati, demonstrand evolutia ascendenta a ei, acordand, pe langa actul operator, si altor elemente importanta cuvenita in procesul de vindecare al bolnavului chirurgical.
OBIECTIVELE CHIRURGIEI: sunt reprezentate de:
- studiul minutios al bolnavului,
- pregatire preoperatorie adecvata,
- tactica si tehnica operatorie,
- tratament intraoperator,
- terapie intensiva postoperatorie,
- dispensarizarea bolnavului pe termen lung, chiar dupa reintegrarea in familie si societate.
Indeplinind obiectivele chirurgiei, adaptand tactica si tehnica chirurgicala specificul fiecarui bolnav, cu toate particularitatile distincte, se realizeaza un act de creatie, a carui dimensiune depinde de suferinta bolnavului, dar mai ales de pregatirea teoretica si practica, de inteligenta, priceperea si capacitatea inventiva in fata situatiilor inedite ale chirurgului. Rezulta de aici intrebarea logica: Chirurgia este o profesiune sau o arta ?
Originea etimologica a termenului de chirurgie deriva din limba greaca, insumand doua cuvinte : KIR ( KEIRON) – mana si ERGOS – munca, lucrare, rezultand « KHEIROURGIA » - lucru efectuat manual. Actul terapeutic efectuat cu mana, dar mai ales cu instrumente chirurgicale si aparate, ne obliga sa retinem afirmatia lui George Crille « Capul este acela care conduce mana ». De remarcat este evolutia chirurgiei « instinctive - anatomice » cu gesturi spectaculoase dar brutale, spre cea « psihologica », tinzand apoi spre cea « integrala », care amelioreaza gradul de recuperare medico-sociala a bolnavilor supusi interventiilor chirurgicale.
OPERATIA ( actul chirurgical, interventia chirurgicala) derivat din latinescul “ operatio”, insemnand « activitate sau interventie », reprezinta totalitatea manoperelor predominant invazive, executate cu ajutorul mainilor, instrumentelor si aparatelor, dupa un anumit sistem si tactica in vederea vindecarii bolnavului.
Operatia reprezinta deci o manopera INVAZIVA ( samgeranda) , care creaza o solutie de continuitate la nivelul tegumentelor sau mucoaselor ( Exemplu : incizii, excizii, punctii, biopsii, rezectii, etc.).


Metodele diagnostice si terapeutice NEINVAZIVE nu produc solutii de continuitate la nivel tegumentar si al mucoaselor ( Exemplu : explorare Doppler, tomografie computerizata, rezonanta magnetica nucleara, litotritia extracorporeala).
Manoperele chirurgicale sunt executate sub protectia anesteziei, a mijloacelor de prevenire a infectiei ( asepsie si antisepsie), a hemostazei, a echipamentului de urmarire (monitorizare) si supravegherii clinica, functionala, de laborator si nu in ultima instanta, de tratamentul intraoperator. Rezulta din cele afirmate anterior PILONII DE BAZA pe care se sprijina vindecarea in chirurgie :
- tactica si tehnica chirurgicala,
- anestezie,
- asepsie si antisepsie,
- hemostaza,
- monitorizare,
- terapie intensiva,
- dispensarizare.
Specialitatea de chirurgie este practicata in unitati specifice : CLINICI CHIRURGICALE ( in centrele universitare), respectiv SECTII DE CHIRURGIE sau INSTITUTE DE SPECIALITATE ( in reteaua Ministerului Sanatatii Publice). Organizarea acestor servicii chirurgicale va fi prezentata intr-un capitol aparte.
Unele activitati chirurgicale, pana la un anumit grad de competenta, sunt practicate in cele mai mici unitati medico-sanitare ( dispensare medicale, policlinici, ambulatorii de specialitate) ( Exemplu : pansamente, excizii, incizii, suturi de plagi, etc.).
OBIECTIVELE SERVICIILOR CHIRURGICALE : coincid cu cele ale chirurgiei ca specialitate, reprezentate de :
- examinarea amanuntita a bolnavului pentru stabilirea diagnosticului,
- precizarea terenului pe care evolueaza boala,
- determinarea stadiului evolutiv al bolii,
- stabilirea indicatiei chirurgicale, a operabilitatii,
- precizarea solutiei chirurgicale de adoptat,
- pregatirea bolnavului in vederea actului operator,
- preconizarea solutiei chirurgicale care sa ofere rezolvare definitiva dar cu aprecierea riscului operator si a perspectivei unei operatii paleative,
- tratament intra si postoperator adecvat ( terapie intensiva), care sa consolideze rezultatul chirurgical,
- tratament de recuperare,
- dispensarizarea bolnavilor pe termen lung, care confirma valoarea unui procedeu chirurgical,
- ameliorarea continua a mijloacelor de explorare si actiune chirurgicala.


Rezulta din cele enumerate ca serviciile chirurgicale desfasoara o activitate complexa in vederea vindecarii sau ameliorarii suferintei bolnavilor, activitate in care un loc aparte ocupa competenta.
OBIECTIVELE ( SCOPUL) INTERVENTIILOR CHIRURGICALE sunt:
- indepartarea totala sau partiala a unor organe sau tesuturi bolnave:
REZECTIA – este indepartarea unei portiuni dintr-un organ,
AMPUTATIA – reprezinta indepartarea unui segment de membru,
DEZARTICULATIA – este indepartarea unui membru la nivel articular,
EXTIRPAREA, EXCIZIA, EXEREZA, ECTOMIA, constituie indepartarea completa a unui organ,
BIOPSIA, PUNCTIA BIOPTICA, este recoltarea unui fragment de tesut pentru analize de laborator ( histologice, biochimice, etc.),
- indepartarea unor colectii naturale sau patologice :
INCIZIA, fiind sectionarea pielii si a planurilor anatomice,
“ – TOMIA “ este incizia, denumita dupa regiunea anatomica ( Exemplu: pleurotomia, laparatomia, toracotomia, cistotomia, etc.) deschizand o cavitate naturala,
PUNCTIA reprezinta abordarea unei colectii sau organ cu ac sau trocar (toracocenteza, paracenteza),
SONDAJUL este abordarea unei cavitati naturale pe cale anatomica (sondaj gastric, vezical),
DRENAJUL reprezinta o tehnica de eliminare a secretiilor fiziologice sau patologice,
DERIVATIA este efectuarea unei conexiuni neanatomice intre organe cavitare,
TREPANAREA este perforarea unui perete osos,
- restabilirea unor discontinuitati rezultate din accidente, boli sau interventii chirurgicale:
SUTURA este coaserea bresei,
ANASTOMOZA reprezinta restabilirea continuitatii prin sutura a unor organe cavitale,
RECONSTRUCTIA, PLASTIA, este refacerea unui tesut sau organ folosind deseori materiale straine,
EXTENSIA este alungirea prin tractiune cu scopul repozitionarii a doua segmente osoase dislocate,
ARTRODEZA reprezinta imobilizarea definitiva a unei articulatii,
REPOZITIA, FIXATIA, PEXIA, inseamna repunerea si imobilizarea organului in pozitia anatomica,
- indepartarea unor corpi straini sau produse patologice din tesuturi sau cavitati, denumite si EXTRACTII,
- descoperirea unor regiuni anatomice si actiunea directa asupra lor,
Masaj cardiac intern,
Shunturi arterio-venoase pentru hemodializa,


Preparea si incanularea unei vene,
- aplicarea unor mijloace terapeutice si manopere externe pentru :
Vindecarea plagilor ( pansamente, irigari de plaga),
Fixarea fracturilor ( extensii transscheletale),
Repuneri de luxatie,
- realizarea unui orificiu de comunicare sau revarsare ( intre doua organe cavilare sau cu exteriorul) reprezinta « - STOMIA » ( gastrostomia, jejunostomia, cistostomia, traheostomia, colostomia),
- procedee chirurgicale complexe :
RECONSTRUCTIA se refera la folosirea combinata a mai multor procedee si tesuturi sau materiale straine pentru refacerea unui segment de membru, organ sau regiune anatomica,
REIMPLANTAREA sau REPLANTAREA este refacerea continuitatii tuturor elementelor anatomice si pe cat posibil al functiei acestora la un segment de membru partial sau complet detasat,
TRANSPLANTAREA este inlocuirea anatomica si functionala a unui organ sau tesut.
Chirurgia a cunoscut o dezvoltare imperioasa datorita imbogatirii cunostintelor medicale (anatomie normala si patologica, fiziologie, fiziopatologie, etc.) , dar si a celor nemedicale ( chimie, fizica, matematica, electronica, informatica) incat vorbim de CHIRURGIA MODERNA.
Apreciind chirurgia moderna ca o preocupare intre profesie si arta, considerand fiecare interventie chirurgicala ca un act de creatie, este necesar sa prezentam CALITATILE unui CHIRURG MODERN, cel care activeaza intr-o « uzina » unde se raspandeste sanatatea, avand ca materie prima « viata omului » , activitate la limita dintre viata si moarte, care trebuie sa convearga spre « CHIRURGUL IDEAL ». Aceasta presupune sa fie :
- om integru, echilibrat psihic,
- cu pregatire teoretica deosebita,
- robust fizic, generos,
- devotat profesiei,
- cu atractie deosebita de profesie ( « talent chirurgical »),
- cu greseli cat mai putine,
- modest, cumpatat, discret,
- omenos si cu capacitate de decizie rapida,
- capabil de a lucra in echipa.
El trebuie sa-si desfasoare activitatea in deplina discretie, izolat in sala de operatie, in vederea redarii sanatatii bolnavului. Are obligatia de a transmite, fara retinere, toate cunostintele si experienta lui urmasilor sai, fata de care nu poate avea secrete profesionale.
Chirurgia moderna nu poate progresa decat prin oamenii ei dotati si devotati.









Copyright © Contact | Trimite referat