Etiopatogenia paraplegiilor referat







Prin paraplegie se intelege deficitul neuro-motor al ambelor membre inferioare de cauze diferite si cu manifestari clinice ce reflecta substratul lezionar, topografia leziunii si posibilitatile de compensare naturala.
In general paraplegia are sanse mici de recuperare, cu exceptia cazurilor in care intreruperea conducerii nervoase la nivel medular a fost doar functionala, structurile anatomice ramanan integre.
Paraplegia flasca centrala se caracterizeaza prin bruschetea instalarii si intensitatea ei; intr-o leziune dorsala, paralizia este insotita de suferinta muschilor centurii pelviene, cu hipotonie musculara, flasciditate si picioare balante.
Reflexele osteotendinoase, reflexele cutanate, abdominale, sunt abolite, semnul Babinski in paraplegia flasca fiind caracteristic unei leziuni centrale.
Tulburarile senzitive intereseaza atat sensibilitatea superficiala, cat si sensibilitatea profunda.
Totodata intalnim retentie de urina cu glob vezical, cat si mictiuni dupa revarsare prin spraplin, edeme mai delicve cu escare (pe sacru sau calcai) si ulceratii necrotice care pot ajunge pana la os.
Mai frecvente sunt localizarile dorsale mijlocii.
Cand leziunea ajunge la C3 , poate prinde membrele superioare, iar la C4 va produce o paralizie diafragmatica, cu respiratie costala superioara.



Paraplegiile joase produc leziuni de con terminal.
Forma flasca poate evolua fatal, prin infectii urinare, escare, casexie.
Paraplegiile flasce pot fi provocae de traumatisme vertebro-medulare, boala Pott, hematomielia, abcesul rece, poliomielita anterioara acuta, poliradiculonevrita, polineropatiile toxice si paralizii prin diskaliemie.
Trecerea paraplegiei in stadiul spastic se face lent, prin aparitia motilitatii si a reflexelor osteotendinoase.
In stadiul flasco-spasmodic apa reflexele de automatism medular: tripla retractie si extensia controlaterala a membrelor inferioare.
Sfincterele ajung la un automatism vezical si rectal cu mictiuni automate, independente de vointa.
Cand nu mai apare motilitatea, se ajunge la o grava paraplegie spastica cutano-reflexa in flexie.
In paraplegia spastica, bolnavii vor prezenta o impotenta a membrelor inferioare cu contractura piramidala, hiperreflectivitate osteotendinoasa, clonus, semnul Babinski, reflexe de aparare, fenomene de automatism medular si tulburari sfincteriene.
Mersul este greoi, spastic, cu abductia coapselor.
Bolnavul taraste picioarele, situate in varus ecvin, putandu-se ajunge la un mers digitigrad, topaitor, cu picioarele proiectate inainte si sprijinite de carje.
In contracturi foarte puternice, bolnavul ramane imobilizat la pat instalandu-se retractii fibr-tendinoase si tulburari trofice.
Paraplegiile spastice pot fi intalnite in leconevraxite, compresiuni medulare, sceroza laterala amiotrofica, in traumatisme, rani ale rahisului la batrani, in tetraplegia spastica din pahimeningita cervicala hipertrofica (Charcot - Joffrey), unde se produc tulburari de sensibilitate, durerisi amiotrofii Aran - Duchenne.
Paraplegia spastica are un diagnostic mai bun ca paraplegia flasca.
In cazul unei leziuni traumatice sa infectioase care afecteaza integritatea maduvei spinarii, nu apare nici un semn clinic de recuperare spontana, este greu de crezut ca se va mai putea recupera ceva in continuare.
Pe de alta parte, un proces de recuperare spontana care debuteaza in primele doua luni, se poate intinde pe distante mai mari de timp: 2-3 ani, timp in cae bolnavul nu trebuie abandonat.
ETIOLOGIA PARAPLEGIILOR PRIN AFECTAREA NEURONULUI MOTOR CENTRAL SI NEURONULUI MOTOR PERIFERIC

Paraplegia consta in impotenta functionala a membrelor inferioare, prin atingerea bilaterala a caii piramidale medulare, dupa o leziune de neuron motor central sau neuron motor periferic.




SINDROAMELE DE NEURON MOTOR

Mobilitatea corpului este asigurata de neuronii motori centrali si neuronii motori periferici, in care primul este ordonator si eliberator al mobilitatii voluntare, iar al doilea un executor al ordinelor venite de la diferitele segmente ale nevroxului.

NEURONUL MOTOR CENTRAL

Sindrmul de neuron motor central este consecinta interesarii la orice nivel al fascicolului piramidal, fiind reprezentat prin deficit motor mai intins.
Simptomele leziunii de neuron motor central include o paralizie interesand mobilitatea voluntara.
In leziunile medulare, sunt atinsi in cadrul unei paraplegii, mai ales flexorii membrelor inferioare mai mult distal.
In leziunile medulare de neuron motor central, se intalnesc reflexele de automatism medular, traduse prin tripla retractie a membrului inferior aparuta dupa ciupirea pielii piciorului sau flexia ultimelor patru degete.
Raspunsul va fi retractia labei pe gamba, a gambei pe coapsa si a coapsei pe abdomen.
NEURONUL MOTOR PERIFERIC

Neuronul motor periferic, reprezinta legatura aferenta a sistemului nervos central cu muschii.
Sindromul de neuron motor periferic reprezinta urmatoarele caracteristici:
-Paralizie totala cu abdirea motilitatii voluntare
-Reflexe automate si sincinetice.
Paraliziile sunt distribuite in functie de neuronul atins, fiind localizate segmentar numai la un grup de muschi.
Va exista o hipotonie musculara si lasciditatea membrului paralizat.
Atrofia musculara marcata, confirma ca celula materie a cornului anterior este un centru trofic al unitatii motorii.
O alta caracteristica a sindromului de neuron motor periferic este aboliree reflexor asteotendinoase date de interceptarea caii aferente pe un punct al arcului reflex.
In reactia electrica de degenurescenta, aparuta suferinta neuronului motor periferic, muschiul nu mai raspunde la excitatie, atunci cand acesta se aplica pe nervul lezat. Reactia de degenerescenta se instaleaza in 10-12 zile de la lezarea nervului, prognosticul fiind totdeauna grav creand lezarea neuronului, care este totala.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Scriitori romani