Subiecte si raspunsuri la medicina legala referat








1. Medicina legala - definitie

Medicina legala ar putea fi definita ca: disciplina medicala de sinteza, situata la granita dintre stiintele medico - biologice, ce are drept scop sprijinirea competenta a justitiei ori de cate ori pentru lamurirea unei cauze judiciare sunt necesare anumite precizari cu caracter bio-medical pentru lamurirea unor cauze juridice.

2. ORGANIZAREA RETELEI DE MEDICINA LEGALA DIN ROMANIA

Activitatea de medicina legala din Romania :
Din reglementarile legii se desprind urmatoarele elemente ce caracterizeaza activitatea practica de medicina legala:
a) activitatea de medicina legala se realizeaza de catre medicii legisti incadrati in institutiile de medicina legala;
b) activitatea de medicina legala se desfasoara cu respectarea principiului teritorialitatii si al competentei;
c) activitatea de medicina legala este coordonata de ministerul sanatatii si familiei si din punct de vedere administrativ de Ministerul Sanatatii;
d)se realizeaza prin urmatoarele institutii:
- Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici" Bucuresti
- Institute zonale de medicina legala in centre medicale universitare Cluj, Iasi, Timisoara, Targu-Mures, Craiova.
- Servicii medico-legale judetene



- Cabinetele de medicina legala
3. Medicina legala clinica - tipuri de examinari medico - legale ce pot fi solicitate.
Tipurile de examinari ce pot fi solicitate sunt:
1. traumatologice
2. genitaie
3. psihiatrice
4. examinari ale capacitatii de munca, respactiv a starii de sanatate
5. toxicologice
6. antropologice
7. examinari pt stabilirea filiatiei/paternitatii
8. pt amanarea/intreruperea executarii pedepsei pe motiv de boala

4. Medicina legala clinica - certificatul medico - legal
Certificatul medical este intocmit de regula de catre un singur medic legist care poate consemna si diferite alte consulturi medicale de specialitate, fara ca acei medici sa fie obligati sa semneze certificatul medico-legal.Certificatul medico-legal este redactat la solicitarea persoanelor si are acelasi valoare probatorie ca si un raport de expertiza sau de constatare medico-legale.

5. Medicina legala clinica - raportul medico legal de expertiza
Raportul de expertiza medico-legal este elaborat de regula de catre un singur medic legist care poate consemna si diferite alte consulturi medicale de specialitate reclamate pt precizarea dianosticului , fara ca aceii medici sa fie obligati sa semneze raportul de expertiza medico-legal.Raportul de expertiza medico-legal este intocmit la solicitarea organelor de urmarire panala sau a instantelor de judecata si se poate dispune:
a) in orcare din fazele procesului penal sau civil cand pt lamurirea unor fapte sau inprejurari ale cauzei,sunt necesare cunostintele unor experti.
b) indiferent de perioada de timp care a trecut de la producerea leziunii traumatice.
Acest raport de expertiza nu are caracter de urgenta si se bazeaza pe o investigatie amanuntita a tuturor aspectelor cu caracter medical.

6. Medicina legala clinica - raportul medico-legal de constatare
Raportul de constatare medico-legal este elaborat ,de regula de catre un singur medic legist si este intocmit la solicitarea organelor de urmarire penala sau a insantelor de judecata.Raportul de constatare medico-legal se poate dispune:
. numai in faza urmaririi penale ,in activitatea practica , consatatarea medico-legala se cere imediat dupa inceperea urmaririi penale.
. cand exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau a schimbarii unor situatii de fapt.
Acest raport de constatare are caracter de urgenta si se rezuma la consemnarea si cercetarea mai putin profunda a situatiilor care fac obiectul constatarii.

7. Moartea - definitie
Moartea este incetarea definitiva si ireversibila a vietii prin oprirea functiilor vitale (cardio circulatorie si respiratorie) ce determina disparitia individului ca entitate biologica.

8. Felul mortii
Avand ca criteriu efectuarea autopsiei putem distinge mai multe feluri ale moritii, respestiv:
1. moartea violenta - accidente ,sinucideri , omoruri, executia capitala
2. moartea neviolenta - moatrea naturala(de batranete) si moatrea patologica(moartea suferita de o boala)
3. moartea suspecta de a fi violenta sau obscura - moartea subita ,moartea prin inhibitie ,moartea functionala(dinamica)

9. Moartea violenta
Este moartea secundata actiunii unor agenti traumatici externi organismului.Intra in aceasta grupa moartea care survine prin:
. accidente , cand moartea se produce fara intentie(ex:accident de munca,accidente casnice,accidente de trafic rutier)sau greseli in activitatea de asistenta sanitara si anume tratamentul incorect efectuat sau aplicat cu intarziere ,nesupravegherea competenta a pacientului.
. sinucideri - acte voite asumate de persoane supuse unor schimbari bruste de comportament sau care se afla din punct de vedere psihic in situatii fara esire considerate o ultima scapare.
. omorurile - in general in aceasta categorie incadrandu-se si omorul savarsit de faptuitor la rugamintea persoanei respective.
. executia capitala (pedeapsa cu moartea) - decesul unei persoane care a fost condamnata, printr-o hotarare ramasa definitiva , de catre o instanta de judecata.

10.Obiectivele expertizei medico-legale in traumatismele nemortale
1. demonstrarea realitatii traumatismului
2. obiectivitatea circumstantelor de producere a leziunilor traumatice
3. stabilirea cauzalitatii medico-legale:
a) directa sau primara
b) indirecta
c) complexa
4. evaluarea gravitatii leziunilor traumatice

11. Moartea neviolenta
Moartea neviolenta - poate fi naturala (de batranete) ce survine varstei inaintate prin procesul fiziologic de imbatranire a organismului si patologica survenita de o boala.

12. Etapele mortii

1. Agonia - o etapa de lupta
2. Moartea clinica - moartea relativa
3. Moartea biologica - moartea reala sau definitiva

13. Agonia este o etapa premergatoare mortii o etapa de lupta) in care fenomenele tanatologice se impun in fata celor biologice.

Fazele agoniei:
1. euforica sau preagonica, cand individul este nelinistit are respiratia rapida si superficiala dar regulata.
2.de privire fixa cu transpiratii reci, cianoza extremitatilor, puls slab, respiratie nereglata.
3. de imobilitate, cand extremitatile se racesc si simturile dispar progresiv.

Formele agoniei sunt:
1.agonie constienta sau lucida, cand individual este prezent in mediu, converseaza si isi urmareste parametrii functionali, puls, ritm respirator etc.
2. agonie inconstienta sau deliranta cu exprimari incorecte ,halucinari
3. agonie alternanta , in care perioadele de luciditate alterneaza cu cele dalirante.
Durata agoniei reprezinta intervalele de la debut pana la incetarea functiilor vitale ea putand avea intervale:
. lungi (ore, minute) - ce apar la boli cronice hemoragii interne
. scurte (minute, secunde) - ce apar in asfixierea mecanica ,intoxicatii.
. absente - in cazul zdrobirilor de organe vitale sau descompunerii organismului sub actiunea unor explozii puternice.

14. Moartea clinica
- o etapa intermediara intre viata si moartea definitiva, inversibila care se caracterizeaza prin incetarea functiilor vitale cardio-circulatorii. In lipsa aplicarii metodelor de resuscitare cardio-circulatorie si respiratorie,moartea clinica nu poate dura mai mult de 5min.In conditiile de hipotermie se apreciaza ca durata mortii clinice poate creste pana la 15-20 minute.Instiurea metodelor de terapie intensiva dupa mai mult de 10minute de la debutul mortii clinice este inutila,cu exceptia:
1. gravidelor pentru salvarea copilului
2. prematurilor si nou-nascutilor care au rezistenta mai mare la lipsa de oxigen
3. intoxicatilor cu tranchilizante si alte cazuri de hipotermie
Moartea clinica este un fenomen comun atat mortilor violente si celor neviolente indiferent de cauza mortii generat acest lucru.

15.Moartea biologica
-se mai numeste si moarte reala sau definitiva si este o etapa ireversibila, prin metode de resuscitare individul nu mai poate reveni la viata, a acestui proces caracterizata prin incetarea functiilor vitale si leziunilor ireversibile la nivelul sistemului nervos cental.

16.Moartea aparenta
- se caracterizeaza printr-o reducere foarte accentuata a functiilor vitale si a activitatii sistemului ce nu pot fi puse in evidenta prin metode clinice si paraclinice - persoana poate reveni la viata. Au rezultat cazuri ca la exhumare cadavrele sa fie gasite in sicriu cu pozitia schimbata incercand a iesi din sicriu si cazuri de intoarceri de la morga sau ridicari din cosciug inainte de ingroparea celui considerat mort.

17.Tanatologia particularitatilor autopsiei medico-legale
Tanatologia medico-legala studiaza problematica mortii organismului uman si rezulta din asocierea a 2 notiuni : thanatos= zeul mortii si logos = cuvant ,idee.
Sinonim cu necropsia (necro=mort,cadavru;opsis=vedere)autopsie(autos=insusi), autopsia se refera la examinarea cadavrului sau a fragmentelor de cadavru indiferent de timpul trecut de la deces, deci inclusiv examinarea scheletului uman in totalitate sau diverse fragmente osoase.
Autopsia (necropsia)poate fi:
.prosecturala - care se executa la laboratorul de anatomie patolodica din cadrul unui spital de catre un medic anatomo-patolog ,se efectueaza cu acordul familiei.
.medico-legala sau oficiala - care are urmatoarele caracteristici:
1. este efectuata doar de medicul legist,asistat de personalul cu pregatire medie si/sau auxiliari.
2. se executa la unitatea medico-legala pe a carei raza teritoriala s-a produs decesul persoanei sau unde a fost gasit cadavru
3. este obligatorie
4. se executa numai in baza unui document oficial scris emis de catre un organ de ancheta abilitat al statului
5. trebuie sa fie completa,cele 3 cavitati(craniana, toracica, abdominala)vor fi deschise in mod obligatoriu
6 . dupa efectuarea autopsiei medico-legale datele obtinute sunt trecute intr-un raport de autopsie medico-legala
7. documentele pot fi emise de catre institutia medico-legala numai dupa efectuarea autopsiei
8 .se realizeaza cu respectarea eticii medicale si demnitatii persoanei decedate
9. dupa autosie corpul se imbalsameaza iar organele examinate se reintroduc in cadavru.

18.Tanatologia: situatii in care efectaurea autopsiei medico-legale este obligatorie.
Efectaurea autopsiei medico-legale este obligatorie in urmatoarele situatii:
1. moarte violenta, chiar si atunci cand exista o anumita perioada intre evenimentul traumatic pana la deces , dar moartea poate fi pusa in legatura cu acel eveniment;
2. cauza mortii nu este cunoscuta : nu exista un document oficial
3. cauza mortii este suspecta de a fi violenta. Moartea este considerata suspecta in urmatoarele cazuri:
a. moarte subita
b. decesul unei persoane a carei sanatate , prin natura serviciului, a fost verificata periodic din punct de vedere medical;
c. deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii;
d. deces care survine in custodie(moartea persoanelor aflate in detentie sau privare de libertate , in spitale psihiatrice , decese in spitale penitenciare, in inchisoare sau in arestul politiei).
e. multiple decese repetate in serie sau concomitente intr-o comunitate;
f. cadavre neidentificate sau scheletizate;
g. decese survenite in locuri publice sau izolate;
h. cand moartea survine la scurt interval de timp de la internarea intr-o unitate sanitara, timp in care nu s-a putut stabili un diagnostic care sa excluda o moarte violenta;
i. cand moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii.

19. Semnele negative de viata.
- aspectul general si pozitia corpului - pleoapele sunt inchise,gura deschisa
- lipsa reflexelor
- lipsa respiratiei
- nu se simte pulsul, nu se percep contractiile inimii,daca se inteapa corpul din locul respectiv nu curge sanga

20. Semnele pozitive precoce de moarte.
- racirea cadavrului
- deshidratarea
- aparitia petelor rosiatice violacee=lividitati cadaverice
- intepenirea cadavrului= rigiditate cadaverica
- putrefactia= autoliza

21. Lividitati cadaverice.
Sunt pete rosiatice-violacee ce apar prin acumulare sangelui in zonele periferice ale cadavrului datorate lipsei circulatiei sangelui prin sistemul artero-venos cauzat de intrerupere contractiilor cardiatice.

22. Rigiditatea cadaverica.
- este consecinta intaririi muschilor scheletici;
- se pune in evidenta la nivelul articulatiilor;
- se instaleaza in sens cranio-caudal;
- dispare in aceeasi ordine in care a aparut
Dupa decesul persoanei, la 1-3 ore apare intepenirea (intarirea si blocarea sistemului muscular) iar dupa 4-6 ore postmortem corpul devine rigid.

23. Autoliza.
Autoliza este un fenomen cadaveric precoce ce se desfasoara in absenta microbilor, doar sub in prezenta enzimelor organismului propriu. Autoliza precede fenomenul de putrefactie si duce la ramolirea si lichefierea tesuturilor si a organelor. Acesta se produce la nivelul organelor suprarenale, stomacului, splinei si vaselor sancvine respectiv al sangelui.

24. Semne pozitive tardive de moarte - distructive
a) putrefactia - descompunerea cadavrului - manifestata prin balonarea cadavrului si marirea organelor genitale.
b) distrugerea cadavrului de catre insecte animale sau chiar om.

25. Semne pozitive tardive de moarte - conservatoare
. naturale:
- mumificarea - deshidratarea generalizata a cadavrului
- lignifierea - forma de mumificare ce are loc in mediile bogate in acid tanic si humic cu reactie acida puternica
- pietrificarea - procesul de mineralizare postmortem a cadavrului
- congelarea - inghetarea cadavrului
. artificiale:
- mentinerea in camera frigorifica
- imbalsamarea

26. Reactia vitala
Reprezinta totalitatea modificarilor locale si /sau generale ce apar in organismul viu. Reactia vitala reprezinta un criteriu de diferintiere a leziunulor traumatice din timpul vietii de cele de dupa moarte.

27. Reactii vitale generale
. aspiratul pulmonar - punerea in evidenta la nivelul alveolelor pulmonare a diferite elemente : sange, apa , pamant
. continutul gastric - prezenta de sange in stomac, funingine,pamant
. embolia - prezenta in vasele sanguine a unui element care nu face parte din sange
. anemia - piergerea mare de sange
. septicemia - infectia generalizata a organismului
. socul
. depistarea substantelor toxice in sange si /sau in diferite organe interne

28. Reactii vitale locale

a) hemoragia tisulara
b) coagulare
c) crusta
d) retractia tesuturilor sectionate
e) inflamatie
f) transformarile hemoglobinei
g) reactii enzimatice

29. Reactia supravitala (postvitala)
Reprezinta totalitatea fenomenelor de viata redusa care mai suprevetuiesc dupa incetarea vietii ( celulele, tesuturi, organe)
. Uterul poate prezenta contractii si la 4-6 ore post-mortem.
. Spermatozoizii si ovulele isi mentin mobilitatea si capacitatea de fecundatie inca 10-20 ore post-mortem
. inima mai bate in cazul decapitarii organismului inca 40 minute.

30. Modificari postmortem.
Reprezinta totalitatea leziunilor traumatice produse cadavrului in mod accidental sau cu intentie.
a) diverse leziuni traumatice externe sau interne.
b) Incendierea totale sau partiala a cadavrului.
c) actiunea unor substante toxice, caustice .
d) depesajul - ciopartirea, sectionarea cadavrului partiala sau totala.
e) aruncarea unui cadavru de la inaltime pt a ascunde uciderea persoanei prin alte mijloace(injunghierea, sugrumarea)
f) spanzurarea unui cadavru - crearea impresiei de sinucidere - cand acesta a fost ucis prin sugrumare.

31. Agentii traumatici - definitie clasificare.
Orce forma de energie exterioara organismului care actionand asupra acestuia poate produce leziune. Acestia pot fi:
a) mecanici - corpuri contondente(piatra, pumn)
b) fizici - temperatura ,electricitatea
c) chimici - substante toxice, medicamente
d) biologici - animale ,virusi, bacterii.
e) psihic - pot fi probati doar de medicul legist

32. Clasificarea agentilor traumatici.
Agentii traumatici pot fi clasificati astfel:
. agenti traumatici mecanici - corpuri contondente(piatra, pumn)
. agenti traumatici fizici - temperatura ,electricitatea
. agenti traumatici chimici - substante toxice, medicamente
. agenti traumatici biologici - animale ,virusi, bacterii
. agenti traumatici psihici - pot fi probati doar de medicul legist


33. Clasificarea agentilor traumatici mecanici.
1. corpuri contondente pot fi modificate in functie de forma , relief si dimensiunea suprefetei de impact
2. obiecte, arme ascutite;
. obiecte intepatoare - ace, cuie, furculite, furci
. obiecte taioase - briceag, cutit de masa, lama
. obiecte taioase-despicatoare - topor, satar, sapa
3. proiectile

34. Modalitati de realizare a leziunulor traumatice prin agenti traumatici mecanici.
a) lovirea activa - lovirea cu un corp dur
b) lovirea pasiva - lovirea de un corp dur
c) comprimarea, strivirea - zdrobire intre 2 corpuri dure
d) intepare - injunghierea cu un obiect dur de tip taietor
e) taiere-sectionare despicare cu un obiect dur taietor
f) smulgere - ruperea unui tesut
g) tarare(frecare) - zgariere
h) impuscarea

35. Leziunile traumatice elementare fara solutie de continuare
. nu sunt periculoase pentru viata
. se vindeca fara a lasa urme pe piele
Leziunile traumatice elementare fara solutie de continuare sunt:
. eritemul posttraumatic(iritatia)
. echimoza(vanataia) - ruptura sau zdrobirea unor vase de sange
. hematonul(culoarea rosie-violet)

36. Echimoza
Leziune traumatica elementara fara solutie de continuare de culoare rosiatica. Apare prin ruptura unor vase de sange. La inceput este rosiatica ,schimbandu-si apoi culoarea pe parcursul vindecarii devenind albastrie, cafenie, verzuie, galbuie. Nu dispare la presiune digitala.

37. Hematonul.
Leziune traumatica elementara fara solutie de continuitate ,de culoare rosiatica-violace pe fond tumefiat care nu dispare la presiune digitala.
Hematoanele intinse in suprafata pot introduce starea de soc(posttraumatic sau hemoragic)sau chiar pot determina decesul victimei(hematon celebral).

38. Leziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate
. zgarieturi, intepaturi, taieturi
. au gravitate mai mare, uneori provocand decesul persoanei
. se vindeca cu sechele - raman cicatrici
Leziunile traumatice elementare cu solutie de continuare sunt:
. excoriatia - distrugerea straturilor superficiale ale pielii
. plaga - distrugerea tuturor straturilor pielii uneori si a unei parti din tesutul muscular .

39. Excoriatia.
Leziune traumatica elementara cu solutie de continuitate caracterizata prin distrugerea straturilor superficiale ale pielii, ea poate fi:
. superficiala - nu sangereaza si se acopera cu o crusta galbuie
. profunda - manifestata printr-o sangerare redusa cantitativ si se acopera cu o crusta bruna sau brun - galbuie

40. Zona excoriata.
Se mai numeste si jupuitata si reprezinta leziunea intinsa in suprafata.

41. Plaga - definitie, clasificare.
Leziune traumatica elementara cu solutie de continuitate ce se caracterizata prin distrugerea tuturor straturilor pielii si uneori chiar a unor parti din tesutul muscular
Plagile pot fi clasificate astfel:
A) in functie de adancime;
. placi superficiale
. placi profunde, care la randul lor pot fi penetrante sau nepenetrante.
B) in functie de gravitate:
. usoare
. grave
. foarte grave
. mortale
C) in functie de evolutie:
. simple
. complicate
D) din punct de vedere medico-legal si criminalistic:
. plagi de atac
. plagi de aparare

42. Plaga taiata.
. este produsa de obiecte dure cu lama ascutita (taietoate), prin apasare - alunecare pe suprafata corpului.
. marginile plagii sunt regulate si netede
Plagile taiate pot fi:
. liniare - obiectul taietor actioneaza perpendicular pe o linie imaginara
. cu lambou - obiectul ascutit actioneaza asupra suprafetei corpului oblic
. cu amputare - cand in urma taierii se produce detasarea unei parti a organismului(ureche, deget, etc)

43. Plaga zdrobita(confuza)
. este produsa prin lovire cu sau de un corp dur
. manifesta o sangerare redusa, fundul plagii fiind plin de cheaguri sanguine.
. marginile plagii sunt neregulate si zdrentuite
Placa zdrobita poate fi:
. plaga plesnita
. plaga strivita
. plaga muscata
. plaga smulsa

44. Plaga despicata.
. este rezultatul actiunii unor obiecte dure, grele, prevazute cu o lama taietoare
. este profunda, de multe ori adancimea plagii depaseste lungimea lamei
Placa despicata in functie de profunzimea patrunderii lamei poate fi:
. liniara
. dreptunghiulara
. triunghiulara
. arcuita cu lambou

45. Caracteristicile hemoragice externe din sursa venoasa.
. sangerarea ambudenta, formand asa-numita balta de sange langa cadavru
. sangele are un aspect negricios.

46. Caracteristicile hemoragiei externe din sursa arteriala.
. sangele sub forma unei arteziene datorita vitezei mari de circulatie a sangelui din artere
. sange este aruncat in strop la distanta diferite
. culoarea sangelui este de un rosu aprins

47. Leziunile traumatice caracteristice agresiunii umane sunt:
. cadere, precipitare
. traumatisme:
- de trafic - rutier accidente de circulatie si feroviar
- prin folosirea armelor de foc(arme de vanatoare, pistoale, carabine)
. diverse forme de asfixiere mecanica sau traumatisme de natura mecanica.

48. Plaga muscata.
. poate fi produsa de om dar de regula este produsa de animal si reproduce forma arcadelor dentare.
Plagile muscatel pot fi:
. leziuni traumatice
. plagile profunde cu imprimarea formei dintilor
. plagi urmate de detasarea zonei muscatel

49. Criteriile medico-legale de evaluare a gravitatii unui traumatism asupra organismului uman.
a) numarul de zile de ingrijire medicala
b) infirmitatea
c) pierderea unui organ
d) pierderea unui simt
e) incetarea functionarii unui simt sau organ
f) slutirea
h) punerea in primejdie a vietii persoanei
g) avortul posttraumatic.

50. Zilele de ingrijire medicala.
Din punct de vedere medical reprezinta numeral de zile prin care se estimeaza gravitatea unor leziuni sau boli posttraumatice (nr zilelor necesare pt ingrijirea medicala a persoanei se dau in functie de gravitatea traumatismului suferit)
Conform codului penal distingem:
- cel mult 20 de zile de ingrijire medicale - art 180 - loviri sau alte violente
- intre 21-60 de zile ingrijire medicale - art 181 - vatamare corporala
- peste 60 de zile ingrijire medicale - 182 - vatamare corporala grava
- peste 10 zile - art 184 - vatamare corporala din culpa

51. Slutirea.
. vatamarea corporala grava constand in deformarea aspectului estetic al corpului de obicei in zona fetei.
. in practica medico-legala se mai foloseste si notiunea de desfigurare, fiind o forma de slutire cu repercursiuni grave asupra fizionomiei si mimicii persoanei.
Din punct de vedere medico-legal nu este considerata slutire:
- taierea, smulgerea, ruperea, arderea sau vopsirea parului capilar, a barbii, mustatii a genelor sau a sprancenelor
- pierederea dintilor

52. Desfigurarea.
- vatamarea corporala grava constand in deformarea aspectului estetic al fizionomiei unei persoane
- este o forma de slutire cu repercursiuni grave asupra fizionomiei si mimicii persoanei
Din punct de vedere medico-legal nu este considerata desfiguarare :
- taierea, smulgerea, ruperea, arderea sau vopsirea parului capilar, a barbii, mustatii a genelor sau a sprancenelor
- pierederea dintilor

53. Punerea in primejdie a vietii persoanei (art 182 C.P.)
Leziunea traumatica poate pune in primejdie viata persoanei atunci cand exista pericolul cert iminent (hemoragie abundenta dintr-un vas de sange important) imediat persoana, in urma leziunii suferite intra in stare de soc sau in stare de coma sau tardiv cand intervin complicatii apar infectii sau septicemia.

54. Infimitatea( art. 182 C.P.)
Este vatamarea corporala grava partiala sau totala cu caracter permanent ce produce un handicap fizic sau psihic persoanei.
Handicapul fizic este reprezentat de:
- incetarea sau diminuarea functionarii unui organ precum si pierderea lui
- pierderea sau reducerea permanenta a unui simt
- lipsa unui segment corporal
- paralizia
Handicapul psihic este reprezentat de:
- epilepsie posttraumatica
- cicatrice meningo-cerebrala

55. Invaliditatea.
- semnifica existenta unui deficit functional temporar sau permanent care are repercursiuni asupra capacitatii de munca a unei persoane
- o persoana invalida poate avea capacitatea de munca pastrata, scazuta sau pierduta temporar sau permanent.

56.Asfixii mecanice - definitie
Asfixierea mecanica reprezinta impiedecarea patrunderii aerului cu o concentratie normala de oxigen prin caile respiratorii pana la nivelul alveolelor pulmonare.

57. Clasificarea asfixiilor mecanice:
Asfixiile mecanice pot fi clasificate in functie de:
a) modul de realizare a asfixiei:
- prin comprimare - fie a gatului, spanzurare, strangurare, sugrumare, fie toracico abdomonala
- prin obstructionarea cailor respiratorii - sufocare, inecare
b) intervalul de timp in care se instaleaza moartea , asfixia capatand:
- forme supraacute - decesul survine rapid
- forme acute - decesul survine dupa 5 minute
- forme subacute - moartea este lenta.

58. Sufocarea.
Forma de asfixie mecanica realizata prin astuparea orificiilor respiratorii superioare nasul, gura facand imposibila patrunderea aerului prin caile respiratorii spre alveolele pulmonare.
Sufocarea se poate realiza:
- cu mana
- prin impingrea si mentionarea capului in obiecte moi
- prin aplicarea unor pungi din material plastic pe cap, starns la gat sub mandibula




- prin fixarea unor benzi adezive pe gura si nas

59. Sugrumarea.
- forma de asfixie mecanice ce se raelizeaza prin comprimarea gatului cu mana(le).

60. Caracteristicile leziunilor traumatice produse victimei in sugrumare
Leziunile traumatice produse prin sugrumare sunt leziuni elementare la nivelul gataului respectiv echimoze produse de degete prin apasare si excoriatii produse de unghii.De asemenea sunt leziuni traumatice de aparare , victima incearca sa scape din inclestare si mai apar sectionari ale pielii produse de catre unghii pe gatul victimei.
In cazul in care comprimarea s-a realizat cu ajutorul unor obiecte moi si decesul a survenit rapid aceste leziuni traumatice exterioare pot lipsi.

61. Strangularea - definitie, circumstante de producere.
Strangularea este o forma de asfixiere mecanica realizata prin comprimarea gatului cu un lat actionat de o forta alta decat cea a propriului corp atras de forta gravitationala.
Circumstante de producere:
- omucideri - atunci cand incearca disimularea unei strangulari(omor) cu o spanzurare (sinucidere).
- Sinucidere - foarte rar

62. Caracteristicile santului de strangulare.
- se prezinta ca o depresiune permanenta
- situata circulat in treimea medie sau inferioara a gatului
- are o traectorie orizontala
- are o adancime uniforma
- este completa dintr-o parte in cealalta agatului

63. Spanzurarea - definitie, forme.
Spanzurarea este o forma de asfixiere mecanica realizata prin comprimarea gatului cu un lant actionat de greutatea a propriului corp atras de forta gravitationala.
Forme ale sapnzurarii:
- spanzurarea tipica - nodul lantului este situat in ceafa victimei
- spanzurarea atipica - nodul latului se afla in orcare pozitie fata de gatul victimei (anterioara, laterala, anterior- laterala)
- spanzurarea completa - corpul victimei este suspendat in lat deasupra plafonului de sprijin
- spanzurarea incompleta - corpul victimei este suspendat in lat dar atinge suprafata de sprijin cu o anumita parte a corpului(picioare, genunchi,culcat

64. Caracteristicile santului de spanzurare.
- situat circular in treimea superioara a gatului
- cu traectorie oblica ascedenta spre regiunea nodului latului
- are o adancime neuniforma fiind mai profund in zona opusa nodului
- este incomplet fiind intrerupt in zona nodului atunci cand latul este cu perimetru fix

65. Inecarea - definitie, circumstante de producere.
Inecarea este o forma de asfixiere mecanica ce se realizeaza prin obsructionarea cailor respiratorii, alveolelor pulmonare cu lichide, inlocuind astfel aerul expirat.
Inecarea se realizeaza in apa in majoritatea cazurilor, dar se poate realiza si cu bauturi alcoolice sau nealcoolice, uleiuri etc.
Circumstantele de producere in majoritate sunt accidente(stare de betie) dar mai apar si in sinucideri si omucideri.

66. Caderea - definitie, modalitati de producere.
Caderea reprezinta o imprejurare de producere in mod pasiv, a unor leziuni traumatice prin agenti traumatici mecanici ce consta in schimbarea pozitiei corpului astfel incat o parte a acestuia se izbeste cu violenta de planul de sustinere fara miscari coordonate.
Modalitati de producere a caderii sunt:
1. prin contactul organismului cu planul de impact sunt:
- mecanism direct primar - leziunile traumatice apar in zona in care corpul a luat contact direct cu planul de impact.
- mecanism direct secundar - leziuni traumatice ce apar dupa contactul primar produse de izbire, alunecare, rostogolire.
- mecanism direct mediat - forta de impact reverbereaza la nivelul coloanei vertebrale.
- mecanism indirect - leziunile traumatice ce apar ca efect al compresiei organismului la oprirea brusca fara contact direct.
2. prin contactul organismului cu diverse obstacole(nise, ramurile copacilor)
67. Caderea - definitie, circumstante de producere.
Caderea reprezinta o imprejurare de producere in mod pasiv, a unor leziuni traumatice prin agenti traumatici mecanici ce consta in schimbarea pozitiei corpului astfel incat o parte a acestuia se izbeste cu violenta de planul de sustinere fara miscari coordonate.
Circumstantele de producere a caderii sunt:
- pierderea reflexelor de postura, pierderea echilibrului din cauze interne care pot fi involuntare(sincope, lipotimii) sau voluntara(autopropulsia)
- pierderea echilibrului din cauze externe - obstacole gropi

68. Caracteristicile leziunilor traumatice produse prin cadere.
- sunt unipolare, adica sunt situate pe o singura parte a corpului mai precis pe zona de impact a corpului cu planul de impact
- sunt localizate pe partile proeminente
- sunt superficiale si sunt periculoase pentru viata in cazul caderilor de la inaltime mica.

69. Precipitarea.
Precipitarea reprezinta caderea de la inaltime mare, trecerea brutala a corpului de pe un plan de sustinere pe altul sub actiunea fortei gravitationale.

70. Precipitarea - circumstante de producere.
Circumstantele de producere ale precipitatii sunt:
1. ierderea reflexelor de postura, pierderea echilibrului din cauze interne care pot fi involuntare(sincope, lipotimii) sau voluntara(autopropulsia)
- precipitarea accidentala
2. pierderea echilibrului din cauze externe:
- omorul din precipitare
- disimularea unui omor prin precipitarea accidentala sau in scop suicidar.
3. din cauze voite:
- sinuciderea prin precipitare.

71. Caracteristicile leziunilor traumatice produse prin precipitare.
- sunt multipolare, pe mai multe regiuni ale corpului
- sunt numeroase si variate
- sunt grave si foarte grave frecvent fiind mortale
-de foarte multe ori rezista numai pielea, in interiorul organismului producandu-se rupturi de organe(implozit ale acestora, zdrobiri ale tesuturilor,fracturi).

72. Mecanisme de producere a leziunilor traumatice le pietoni.
- cand autovehiculul, exceptand auto de mare tonaj, loveste victima cu partea frontala, corpul basculeaza pe vehiculul respectiv iar cand autovehiculul loveste victima cu partea laterala aceasta este proiectata
- cand membrele pelviene sunt lovite cu bara de protectie se produc fracturi la nivelul acestora, autovehiculele mici lovesc sub centrul de greutate al corpului victimei determina rotirea victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea inferioara a corpului iar autovehiculele mari lovesc deasupra centrului de greutate a victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea superioara.
-leziunile traumatice se produc si la cadrea victimei, lovirea acesteia, tararea acesteaia caruta, autovehicul calcarea acesteia de catre rotile autovehiculului.


73. Morfologia leziunilor traumatice in cazul conducatorilor auto.
1. sindromul volanului - lovirea/comprimarea trunchiului de volan:
- fracturi costale si de stern
- leziuni ale inimii, ficatului si ale organelor interne aflate in zona lovita de volan
- leziuni traumatice ale membrelor superioare
- echimoze sau excoriatii la nivelul toracelui
2. sindromul bordului - lovirea genunchilor de elementele bordului autovehiculului
- fractura de rotula
- fractura de bazin
- fractura de femur
3. sindromul parbrizului - lovitura la cap de stalpul din stanga, parbriz,oglinda retrovizoare:
- leziuni traumatice ale fizionomiei
- facturi neuro - craniene
4. sindromul centuriide siguranta:
- echimoze
- excoriatii
- fracturi costale

74. Morfologia leziunilor traumatice in cazul ocupantului locului din dreapta fata a autoturismului.
1. sindromul bordului - lovirea genunchilor de elementele bordului autovehiculului
- fractura de rotula
- fractura de bazin
- fractura de femur
2. sindromul parbrizului - lovitura la cap de stalpul din stanga, parbriz,oglinda retrovizoare:
- leziuni traumatice ale fizionomiei
- facturi neuro - craniene
3. sindromul centuriide siguranta:
- echimoze
- excoriatii
- fracturi costale
4. pseudosindroml volanului - impactul hemitoracelui stang cu volanul si aparitia unor fracturi costale la acest nivel.

75. Obiectivele expertizei medico-legale in impuscarea mortala.
- daca leziunile traumatice constatate sunt consecinta impuscarii - depistarea orificiului de intrare sau de iesire si prezenta inelelor.
- directia de tragere - depinde de dispozitia celor trei elemente specifice impuscarii:orificiul de intrare, canalul, orificiul de iesire.
- distanta de la care s-a tras
- numarul si succesiunea impuscaturilor
- daca impuscarea a avut loc in timpul vietii si a determinat sau nu moartea,sau postmortem
- in ce circumstante se putea produce moartea persoanei(crima, sinucidere, disimulare)

76. Clasificarea leziunilor traumatice ce pot fi produse cu arme de foc.
1. leziuni primare - produse de proectil sau fragmente de proectil
2. leziuni suplimentare sau complementare:
- leziuni secundare - leziunile traumatice produse de flacara, gaze, pulbere arsa sau nearsa
- leziuni/urme tertiare sau reziduale - leziuni produse de ceea ce se gaseste in interiorul tevii si anume:fragmente metalice, rugina, pulberi din trageri anterioare
- leziuni/urme cuaternare sau conexe reprezentate de ceea ce atrage proiectilul din mediu prin care trece respectiv nisip, faina, fulgi de perna.

77. Leziuni traumatice ce pot fi determinate de factori primari ai impuscarii cu glont.
1. orificiul de intrare(rana balistica) - leziuni de impact prin impuscare
2. orificiul de iesire - plaga de iesire
3. canalul sau calul traiect al glontului

78. Factorii secundari si tertiari ai impuscaturii.
- factorii secundari sunt reprezentati de flacara, gaze, fum, pulberea arsa sau nearsa
- factorii tertiari sunt reprezentati de unsoare, pulberea ramasa de la tragerile anterioare, fragmente metalice provenite de la proectil, canalul tevii, capsa detonata.

79. Inelul de excoriatie(in impuscare).
- se mai numeste si inel de contuzie, de eroziune sau inel traumatic
- reprezinta expresia fizica a trcerii glontului printre straturile tegumentului, zdrobeste epiderma si indeparteaza derma de care se freaca si pe care le afunda
- la organismul viu se acopera de crusta, iar la cadavru prin uscare se pergamenteaza .

80. Inelul de metalizare - in impuscare
- este determinat de particule mici de metal ce provin din canalul tevii, glon sau resturi ale capsei ce se depun pe glont la trecerea fortata a acestuia si care vor fi transportate odata cu glontul
- poate aparea indiferent de distanta de tragera.

81. Zona de tatuaj - in impuscarea cu glont.
- se gaseste in jurul orificiului de intrare pe o arie mai mare
- este determinata de pulberea nearsa, arsa sau arzand
- are o forma rotunda sau ovala in functie de unghiul de tragere
- se formeaza prin patrunderea microparticulelor de pulbere in piele care nu se spala sub jetul de apa
- in raport de tipul de pulbere poate fi de culoare cenusie, neagra, verzuie sau galbuie.


82. Zona de pseudotatuaj - in impuscarea cu glont.
- se gaseste in jurul orificiului de intrare pe o arie mica 2 - 3mm
- este determinata de depunerea elementelor reziduale pe tegument reziduri care se spala sub jetul de apa
- are o forma rotunda sau ovala in functie de unghiul de tragere

83. Stabilirea distantei de tragere la armele de foc cu glont.
Stabilirea distantei de tragere la armele de foc cu glont se face in functie de prezenta pe hainele sau pe corpul victimei a urmelor/leziunilor determinate de factorii secundari deosebind aici trei situatii:
1. impuscarea cu teava lipita - descarcarea absoluta sau impuscarea de la distanta nula atunci cand retezetura anterioara a tevii vine in contact cu corpul victimei, distingandu-se 2 cazuri:
- gura tevii preseaza cu intreaga circumferinta
- gura tevii preseaza doar cu o portiune din circumferinta
2. impuscarea in limita de actiune a factorilor secundari - impuscarea de la distanta mica sau apropiata, descarcarea relativa
3. impuscarea in afara limitei de actiune a factorilor secundari - impuscarea de la distanta mare sau indepartata.

84. Stabilirea distantei de tragere in impuscarea cu alice.
Stabilirea distantei de tragere la armele de foc cu alice se face in funtie de gradul de dispersie a alicelor, conul de dispersie, deosebind aici urmatoarele situatii:
- la o tragere < 50cm prin actiunea grupata a alicelor se va forma un singur orificiu de intrare mare, cu marginile zdremtuite
- intre 50 cm - 2 m dispersia este mai mare si apare un orificiu central si mai multe orificii secundare
- 2-2,5m-5m orificiul central lipseste aparand un numar mare de orificii mai mici.
- la aproximativ 5m dispersia alicelor are loc pe o suprafata cuprinsa intre 15-20 cmp.
- la aproximativ 10m dispersia alicelor are loc pe o suprafata cuprinsa intre 20-40 cmp.
- la aproximativ 50m dispersia alicelor are loc pe o suprafata de aproximativ 1mp
- la 300m dispersia alicelor este mare.

85. Clasificarea agentilor traumatici fizici.
- temperatura - inalta sau scazuta
- presiunea atmosferica - ridicata sau coborata
- radiatiile - ionizante sau neionizante
- ultraviolete
- luminoase
- infrarosii
- microundele
- curentul electric - electrotrauma artificiala sau naturala

86. Efectele radiatiei infrarosii.
- asupra sistemului nervos - insolatia, iritatia meningelui
- asupra ochilor - cataracta , arsuri ale corneei
- asupra pielii - arsuri de gradul I, II, III pigmentari si dilatatii ale vaselor sangvine.

87. Fonotraumatismul.
Fonotraumatismul reprezinta zgomotul care este responsabil de poluarea sonora
In functie de intensitatea zgomotelor, campul auditiv acopera sunete intre 0 si 110 dB, sunt descrise:
- zona linistita 0 - 30 db
- zona efectelor fiziologice
- zona efectelor neuro-psihice
- zona efectelor otologice
- la copii sau la adulti cu rezistenta scazuta a organismului zgomotul intens poate provoca moartea.

88. Actiunea nociva a temperaturii crescute asupra organismului uman.
Actiunea nociva a temperaturii crescute se manifesta prin arsuri.
1. la nivel local:
a) apare termoagresiunea responsabila de producerea arsurilor
b) apar degeraturi de gradul I, II ,III si IV
examinarea medico-legala a arsurilor se face astfel:
- diagnosticarea ei
- etiologiea arsurii
- caracterul vital
- felul si cauza mortii
- elementele de identificare
2. la nivel general:
- actiunea agentului termovulnerant se manifesta prin hipertermie si poate fi de natura exogena(lesinul), endogena(febra), sau medicamentoasa.
3. se produc prin: accidente de munca, sinucideri sau omoruri.

89. Actiunea nociva a temperaturii scazute asupra organismului uman.
Actiunea nociva a temperaturii scazute se manifesta prin degeraturi.
1. la nivel local:
a) apar degeraturi de gradul I, II ,III si IV
b) evolutia degeraturilor respecta urmatoarele etape;
- perioada expunerii la frig - perioada de inghetare
- perioada de incalzire - perioada de dezghetare
- perioada de degeratura constituita
- perioada sechelelor
2.la nivel general:
a) actiunea frigului se manifesta prin hipotermie si provoaca o serie de modificari asupra organismului in 3 faze:
- faza de reactie
- faza letargica
- faza de coma hipotermica
3. se produc prin: accidente(in sezonul rece pe fondul consumului de alcool), sinucideri(psihopatii) sau omoruri.

90. Actiunea nociva a presiunii atmosferice crescute asupra organismului uman.
Presiunea atmosferica creste cu cate o atmosfera cu fiecare 10m coborati sub nivelul marii.
La scufundare(coborarea in adancul apei0 pot aparea:
1. narcoza hiperbara sau betia adancurilor - datorata modificarilor azotului din stare gazoasa in stare lichida.
2. barotrauma - datorata diferentelor de presiune care afecteaza:
- la nivel otic - spargerea timpanului
- la nivel pulmonar - rupturi de tesut pulmonar
- la nivel sinuzal - hemoragie in sinusurile fetei
La ascensiune din adancul apei poate aparea:
- boala de cheson sau embolia de ridicare.

91. Actiunea nociva a presiunii atmosferice scazute asupra organismului uman.
Presiunea atmosferica scade cu cate o atmosfera pentru fiecare 10m urcati peste nivelul marii prin scaderea presiunii partiale ale gazelor componente.
1. in cazul expunerii de scurta durata pot aparea:
- raul de munte
- raul de altitudine
2. in cazul expunerii de lunga durata pot aparea:
- poliglobulia de altitudine
- boala cronica a muntilor - maladia monge


92. Leziuni traumatice determinate de curentul electric ce pot fi decelate la autopsie.
- marca electrica - leziunea patognomica electrocutatiei ce poate fi decelata atat la locul de intrare cat si/sau la locul de iesire.
- arsura(necroza) electrica - zona degumentara dura-uscata,gri-negricioasa, bruna
- metalizarea electrica - zona rigida uscata si rugoasa la nivelul orificiului de intrare
- edemul electrogen - suprafata tumefiata, dura, albicioasa si lucioasa
- epidermoliza - detasarea pielii din regiunea adiacenta marcii electrice
- metacromazia - modificarea culorii pielii in zona marcii electrice

93. Expertiza medico-legala psihiatrica -definitie
Expertiza medico-legale psihiatrica consta in investigarea starii psihice oferind justitiei o proba stiintifica in stabilirea responsabilitatii.

94. Caracteristicile expertizei medico-legale psihiatrice.
- sa stabileasca daca persoana examinata prezinta sau nu tulburari psihice
- sa aprecieze capacitatea psihica si de discernamant daca persoana respectiva poate fi anchetata si judecata
- sa aprecieze capacitatea psihica si de discernamant in momentul savarsirii faptei.
- sa determine gradul de pericol social
- sa recomande masurile cele mai adecvata astfel incat sa se poata realiza integrarea sociala a individului.


95. Situatii in care expertiza medico-legale este obligatorie(in dreptul penal)
- in cazul infractiunii de omor deosebit de grav
- cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli asupra starii psihice a individului/ inculpatului.
- in cazul infractorilor minori (14 - 16 ani)
- examinarea mamei in cazul pruncuciderii

96. Responsabilitatea.
Reprezinta capacitatea unei persoane de a-si controla, aprecia, asuma, a intelege, a accepta si suporta consecintele faptelor sale.

97. Discernamantul.
Reprezinta capacitatea unei persoane de a-si da seama, de a realiza faptele comise si urmarile acestora, de a putea face distinctie intre bine si rau.

98. Masuri de siguranta cu caracter medical.
- obligarea la tratamentul medical
- internarea medicala
- la instiintarea unitatii sanitare unde se afla internata persoana respectiva.
- la cererea procurolului sau a persoanei internate cu avizul unitatii sanitare unde se afla persoana respectiva.

99. Simularea.
Este o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si premeditata de a provoca limita bolii psihice in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau morale ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la executarea pedepsei.

100. Disimularea.
Este o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si premeditata de a ascunde boli, in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau morale, ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la executarea pedepsei.

101. Modalitati de simulare.
1. simularea prefaptica sau initiala(simularea preventiva)
2. simularea postfaptica sau tardiva(dupa comiterea faptei antisociale):
- solitara - subiectul isi modifica comportamentul
- asociative - in penitenciare

102. Forme de simulare.
1. simularea creatoare: boala sau auto mutilare
2. simularea exagerata:
- amplificatoare - amplifica simptomele ce le are
- suprasimulare - adauga simtome noi
3. stimulare, perseverare sau metasimulare - dupa ce s-a vindecat continua sa spuna ca are in continuare aceleasi simptome.

103. Caracteristicile leziunilor traumatice autoprovocate:
- sunt dispuse in regiuni accesibile propriilor maini
- nu sunt periculoase pentru viata subiectului
- localizarea lor concorda cu scopul urmarit
- de cele mai multe ori insotite de leziuni traumatice de ezitare

104. Fazele intoxicatiei etilice acute.
- betia infraclinica - alcoolemia sub 0,5g %
- betia usoara sau faza de excitatie - alcoolemia intre 0,5 - 1,5g %
- betia propriu-zisa sau faza medico-legale ori infractogena - alcoolemia intre 1,5 - 2,5g %
- betia grava sau faza comatoasa(coma alcoolica 8-12 ore) - alcoolemia peste 2,5g %
- moartea - alcoolemia peste 4g %.


105. Betia patologica(betia atipica).
Sau betia atipica ,este betia caracterizata prin manifestari ample de ebrietate dupa indigestia unor cantitati mari de alcool. De asemenea distingem 3 forme ale acestui tip de betie:
- betia patologica halucinatorie
- betia patologica deliranta
- betia patologica excito-motorie

106. Betia accidentala(betia involuntara).
Sau betia involuntara, este betia care se produce in mod accidental fara ca acest lucru sa fie dorit sau urmarit de individul respectiv.

107. Alcoolemia.
Alcoolemia reprezinta cantitatea de alcool din sange la un moment dat exprimata in grame in litru sau grame la mie - g %. Dupa ingestia unor cantitati de alcool, alcoolemia este maxima:
- dupa 20 - 30 minute daca stomacul este gol
- dupa 1 - 1,30 ore daca stomacul contine alimente.

108. Alcoolurina.
- reprezinta evidentierea alcoolului in urina.
- alcoolurina maxima are un decalaj de aproximativ 60 de minute fata de alcoolemia maxima.

109. Semnele intoxicatiei cu oxid de carbon.
- cand cantitatea de oxigen atmosferic scade treptat concomitent cu acumularea de dioxid de carbon creste temperatura si umiditatea precum si acumularile de substante organice, toxice, urat mirositoare.
- cand oxigenul este inlocuit cu gaze inerte(azot, metan) sau viciate (concentratie crescuta de dioxid de carbon, hidrogen sulfurat)
Expunerea organismului la o atmosfera viciata determinata aparitia unor tulburaride tip: transpiratie, sete, ameteala, jena respiratorie, alterarea starii generale organice - coma (uneori precedata de halucinatii) - deces. Moartea se produce lent ,in functie de rezistenta organismului la lipsa de oxigen.

110. Legatura de cauzalitate.
- este o notiune ce exprima corelatia dintre traumatism si prejuticiul general
- defineste relatia ce se poate stabili intre actiunea traumatica si efectul constatat

111. Legatura de cauzalitate directa - neconditionata imediata.
Legatura de cauzalitate directa - neconditionata sau imediata apare ori de cate ori intre traumatism si efect nu se interpune nimic(aplicarea unei lovituri cu toporul in cap - deces)


112. Legatura de cauzalitate directa - conditionata(mediata)
Legatura de cauzalitate directa - conditionata sau mediata se stabileste atunci cand intre traumatism si consecintele posttraumatice se interpun factori preexistenti cu rol favorabil.

113. Legatura de cauzalitate indirecta - secundara
Legatura de cauzalitate indirecta sau secundara apare atunci cand intre traumatism si efect se interpune o complicatie (politraumatism rutier - spitalizarea cu imibilizarea - bronhopneomonie - deces)

114. Raportul de cauzalitate.
Raportul de cauzalitate este o notiune ce presupune compararea leziunilor traumatice decelate si a obiectelor traumatice care le-au generat.

115. Pruncuciderea.
Consta in uciderea imediata, dupa nastere a copilului nou-nascut de catre mama sa care se afla intr-o stare de tulburare psihica pricinuita de nastere.

116. Conditiile pruncuciderii.
- subiectul pasiv si imediat trebuie sa fie copilul nou-nascut viu
- uciderea copilului nou-nascut sase realizeze imediat dupa nasterea acestuia
- subiectul activ nemijlocit si calificat este mama naturala
- mama naturala a nou-nascutului sa prezinte o tulburare psihica care sa poata fi legata de actul nasterii.















Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Scriitori romani