INTROSPECTIONISMUL - VIATA PSIHICA INTERIOARA CA OBIECT AL PSIHOLOGIEI referat





Introspectia apare intr-o dubla acceptiune: - conceptie teoretica;
- metoda de cercetare psihologica.
Conceptia: - psihicul este un cerc de fenomene care isi au originea in ele insele, fara nici o legatura determinativa cu exteriorul
- izolat de lumea externa, continutul lui este "pur", nu are legatura cu lumea materiala
- exista doar in masura in care se reflecta in constiinta
- existenta lui se reduce la trairea lui
Titchener:  "eroarea stimulului" (oamenii fac greseala de a se referi la obiectul perceptiei, reprezentarii, gandirii, in loc sa-si caracterizeze propriile trairi interioare);
 pentru a studia realitatea interna este necesara dedublarea cercetatorului in obiect si subiect al cercetarii, concomitent (metoda de baza a introspectionismului);
 pentru a studia functiile psihice ale altei persoane  empatia.
Introspectia studiaza deci numai fenomene constiente  sistemul nervos si "psihologia constiintei".
Metoda: - isi are originea in laboratorul lui Wundt
- cercetatorul incerca sa obtina informatii asupra fenomenelor interne coreland cauzele si efectele observabile ale proceselor psihice cu descriptiile introspecti ale subiectilor.
- datele erau obtinute prin metode riguroase, standardizate




Odata ce scopul propus era de a specifica structurile mentale, Titchener a introdus termenul de structuralism pentru a descrie aceasta ramura a psihologiei. Titchener a initiat acest curent in SUA.
Constiinta este singurul obiect de studiu al psihologiei, fiind o structura globala subiacenta tuturor conduitelor. Structurile psihice complexe erau dezmembrate in elementele lor componente care erau studiate dupa o serie de criterii (natura, continut, calitati etc.).
James credea ca se poate pune mai putin accent pe instigarea elementelor de constiinta si mai mult accent pe intelegerea fluiditatii, desfasurarii si caracterului lor personal. Intrucat James instiga rolul functional al constiintei (mai ales in procesul de adaptare) demersul sau in cadrul psihologiei a fost denumit functionalism.
Pentru a descoperii modul in care organismul se adapteaza la mediul sau functionalistii argumenteaza ca datele derivate din introspectie ar trebui suplimentate de observatiile comportamentului manifest, inclusiv studiul comportamentului animal si dezvoltarea comportamentului. Asadar, functionalismul extinde obiectul psihologiei pentru a include si comportamentul ca variabila dependenta.
Structuralismul si functionalismul au in comun metoda introspectionista.
Critici: - A. Comte: - trairea psihica se modifica in momentul autoobservarii ("cand are cine sa obser - nu are ce observa, iar cand exista obiect de observat, nu are cine sa-l obser").


- Lalande: - faptul observat se altereaza prin insusi actul observatiei;
- starile afecti intense sunt mai putin accesibile observarii interne;
- introspectia permite observarea proceselor constiente care sunt doar o parte a vietii psihice a omului;
- ideile preconcepute pot altera observatia propriilor stari, mai mult decat ale altor persoane.
- introspectia modifica chiar fenomenele observate (ex: in perceperea duratelor, acestea par mai lungi daca subiectul incearca sa le evalueze chiar in timpul desfasurarii lor);
- sub raport cognitiv introspectia se bazeaza pe rezultatele externe ale actiunilor dar nu poate sesiza mecanismele interne ale activitatii mintale
- sub raport afectiv ea are functia de a elabora si intretine anumite valorificari utile echilibrului interior si nu de a ne informa despre legile acestui echilibru;
- dar psihologia nu trebuie doar sa cerceteze si experimenteze, ci si sa consilieze, educe, optimizeze;
- ea trebuie sa se ocupe nu doar de maturi normali ci si de copii sau bolnavi psihic T si alte niluri psihice vor deni obiectul predilect de cercetare.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani