Invatarea si televizorul referat





- Studiile arata ca televiziunea nu este un mijloc potrivit pentru invatare. Oamenii retin de la televizor mult mai putine informatii decat in urma lecturii.
- Experimentul Sesame Street a demonstrat ca acei copii care au fost incurajati mai mult de parinti sa urmareasca acest serial au cele mai proaste rezultate in stapanirea vocabularului, ei nu reusesc sa patrunda intelesurile cuvintelor si sa organizeze cuvintele in fraze gramaticale corecte. Acesti copii se plictisesc repede cand lectura sau prezentarea profesorului in clasa nu sunt insotite de imagini (ca la televizor) si isi pierd repede atentia.
- De la televizor copiii invata sa se multumeasca doar cu perceptia vizuala, emotionala sau senzitiva a lucrurilor, fara a mai face efortul intelegerii lor.
- Cercetatorii arata, in mod clar, ca elevii cei mai buni sunt aceia care tind sa se uite mai putin la televizor. Mai mult decat atat, cu cat timpul dedicat vizionarii creste, cu atat rezultatele si performantele scolare sunt mai slabe.
Pana acum au putut fi constatate problemele cu care se con¬frunta copiii americani in privinta invatarii: scaderea continua a rezultatelor sau a performantelor scolare, a nivelului de intelegere si rationare, de vorbire, citire, scriere, gandire logico-matematica. In privinta testelor de cultura generala, lucrurile stau si mai rau. Desi majoritatea cunosc casuta postala a filmului Beverly Hills, totusi testele de cultura generala sunt dezastruoase. Semnalele de alarma au inceput sa fie trase inca din anii '70, insa nimeni nu le-a luat in seama la acea vreme.




In excelenta sa carte Amusing of Death, Neil Postman demon¬strea¬za faptul ca televizorul este departe de a fi un bun educator. Reluand o serie de studii facute in aceasta directie, Postman atesta prin exemple uriasa minciuna ascunsa in spatele promovarii televizorului ca mijloc ideal pentru invatare. Printre altele, el ia in discutie chiar afirmatiile unor reprezentanti ai departamentului de stat pentru educatie din America; nu stim din ce motive (ca, de altfel, si in tara noastra), acestia militeaza pentru invatarea prin televizor. "Ei sustin ca invatarea este facilitata cand informatia este prezentata printr-un mijloc ce dra¬matizeaza si ca televiziunea poate face asta mai bine decat oricare alt mediu."
Este adevarat ca televizorul este mijlocul ideal al transmiterii informatiei in forma dramatizata, insa faptul ca aceasta ajuta invatarea este un punct pe care Neil Postman il contrazice, citand concluziile obtinute de G. Compstock si colaboratorii sai. Acestia au trecut in revista 2 800 de studii care tratau problema influentei TV asupra comportamentului, cu referiri la procesele cognitive. Rezultatul acestei munci laborioase a fost clar: "Nu exista dovezi care sa demonstreze ca invatarea este favorizata cand informatia este pre¬zentata printr-un mijloc ce dramatizeaza" .
"In studiile conduse de Cohen si Salomon, Meringoff, Jacoby, Hoyer si Sheluga, Adoni si Parnees, Gunter si altii, se justifica, de fapt, chiar concluzia contrara. Jacoby si colaboratorii sai gasesc, spre exemplu, ca numai 3,5% dintre telespectatori au fost capabili sa raspunda cu succes, prin «adevarat» sau «fals», la intrebari privind 2 spoturi publicitare de 30 de secunde fiecare, pe care le vizionasera anterior.
Echipa lui Stauffer, analizand raspunsurile elevilor dupa urma¬rirea unui program de stiri transmis prin TV, radio sau prin scris, a gasit o crestere semnificativa a raspunsurilor corecte la intrebarile puse in cazul celor care primisera informatia prin lectura. Stern raporteaza ca 51% dintre telespectatorii investigati nu puteau sa-si aminteasca nici macar un singur titlu de stire dintr-un intreg program informativ urma¬rit la televizor doar cu cateva minute inainte. Wilson a constatat ca un telespectator obisnuit retine cel mult 20% din informatiile oferite de o emisiune de stiri pe un post obisnuit de televiziune.
Katz si colaboratorii sai au observat ca 21% dintre telespectatori nu puteau sa-si aminteasca nici o stire dupa numai o ora de la urma¬rirea jurnalului TV. Salomon concluzioneaza: informatiile sau in¬telesurile transmise prin televiziune sunt, in general, fragmentate, concrete si mai putin deductive decat acelea pe care le dobandim prin lectura, care au mai multe sanse sa fie organizate in mod deductiv."
Multi cred ca, de fapt, nu orice program TV poate fi potrivit procesului de invatare. Problema este continutul, ni se spune adesea. Continutul si forma ar putea ajuta mult, se afirma. Daca s-ar transmite lucruri educative, morale, religioase, atunci copiii si adultii ar avea ce invata si toata lumea s-ar folosi si ar fi multumita. Ideea nu este noua. Inca din anii '70, in America s-a constituit o comisie de cercetatori si specialisti in domeniul educatiei si al mediei pentru a crea un program de televiziune, perfect adaptat fun¬ctiei educative.
Sesame Street este numele programului destinat, in principal, copiilor prescolari, dar care a fost urmarit cu interes si placere de copiii americani de toate varstele. Proiectul, la care a lucrat o armata de specialisti, a fost cu siguranta unul dintre cele mai scumpe programe de educatie. Fiecare ora produsa a costat intre 100 000 si 1 milion de dolari. Emisiunea era programata de trei ori pe zi, fiecare episod avand o durata de o ora. Sesame Street a fost urmarita de peste 5,8 milioane de copii din America, avand varste intre 2 si 5 ani, fiecare vizionand cateva episoade pe saptamana. Difuzarea serialului a inceput in anii '70 si se continua pana astazi in multe camine americane, cu toate ca nu mai exista entuziasmul de la inceput.
Intr-adevar, s-a facut un efort deosebit pentru a se ajunge ca programul sa transmita un mesaj cultural pozitiv, de o mare diversitate si cu un inalt nivel moral. Au fost puse in aplicare ultimele teorii in domeniul educatiei. S-a facut tot posibilul pentru a fi transmise copiilor cat mai multe lucruri folositoare, pentru a le deschide orizontul de cunoastere, pentru a contribui la dezvoltarea limbajului, recunoasterea literelor si cuvintelor, pentru initierea in lectura si in scriere. Cu sigu¬ranta, aceasta a fost cea mai importanta actiune destinata invatarii si educarii copiilor prin televizor. O adevarata speranta pentru milioane de parinti care si-au indemnat copiii sa urmareasca aceasta emisiune. Care au fost rezultatele aflam din mai multe studii realizate de-a lungul timpului, incepand din primii ani de la lansarea programului pe piata si pana astazi.


In privinta limbii, studiile arata ca acesti copii au invatat sa recu¬noasca mai multe cuvinte decat cei care nu urmarisera serialul, insa ei pot doar sa indice mai bine imaginile aflate in cores¬pondenta cu cuvintele din vocabular, fara a le putea insa folosi in conversatie . Copiii care au fost incurajati cel mai mult de parinti sa urmareasca Sesame Street au cele mai proaste rezultate in stapanirea vocabularului. Ei nu reusesc sa patrunda intelesurile cuvintelor si sa organizeze cuvintele in fraze gramaticale corecte.
Daca telespectatorii lui Sesame Street au mari probleme cu vorbirea limbii, atunci cu siguranta vor avea si cu lectura, deoarece cercetarile arata ca aceia care vorbesc bine limba sunt si buni cititori. Rezultatele in privinta cititului sunt catastrofale. Obisnuiti cu dinamica lite¬relor si a cuvintelor de pe micul ecran, cu efectele speciale care le insoteau pentru a le capta atentia, copiii de varsta scolara ajung sa se plictiseasca repede in fata paginii de carte, cand activitatea nu mai este atat de distractiva si de usoara, ci solicita efort .
Astfel ca, in ascultarea unei povestiri, a explicatiilor profesorului in clasa sau in timpul lecturii, copilul obisnuit cu televizorul asteapta permanent imaginile, pozele explicative. Cand acestea nu apar, el se plictiseste si "schimba canalul", isi pierde atentia. Cea mai mare dificultate a telespectatorilor emisiunii Sesame Street in privinta lecturii este de a intelege faptul ca literele genereaza cuvinte, iar acestea pot fi legate in fraze cu sens.
In privinta informatiilor, se pare ca tinerii telespectatori, dupa cativa ani de vizionare, au dobandit o serie de cunostinte incidentale, ceea ce i-a determinat pe parinti, la momentul respectiv, sa isi considere copiii foarte destepti. Copiii de varste mici au capacitatea de a retine o multime de reclame sau cuvinte separate pe care le pot reproduce ca niste papagali. Din pacate insa, pentru telespectatorii lui Sesame Street s-a dovedit ca aceasta aparenta precocitate deceptioneaza foarte curand. Acesti copii s-au aratat mai tarziu incapabili de a intelege si lega in mod rational informatiile detinute. Problema lor cea mai mare era de a face conexiuni, de a organiza cunostintele pe care le poseda si de a trage concluzii.
Ce se intampla, de fapt? Una dintre explicatiile pe care ni le dau cercetatorii este urmatoarea: atunci cand copiii vad ceva la televizor, cauta in mod instinctiv sa inteleaga, dar viteza de desfa¬surare a actiu¬nii, bombardamentul de imagini si informatii fac imposibila intelegerea si adancirea sensului celor vazute. Mintea copilului, repetand in mod frecvent aceasta experienta, de a nu fi lasata sa inteleaga continutul mesajului transmis, se invata cu aceasta atitudine pasiva in care se subintelege faptul ca nu i se cere sau nu se asteapta de la ea sa prinda intelesul la ceea ce se intampla pe micul ecran. Aceasta deprindere, transferandu-se mai tarziu in experienta cotidiana, scolara sau extrascolara, il va face pe copil sa se multumeasca doar cu perceptia vizuala, emotionala sau senzoriala a lucrurilor, fara a mai face efortul intelegerii lor. Intelegerea, gandirea ajung sa fie lucruri prea dificile, enervante si plictisitoare, mai simplu fiind sa te multumesti cu imaginile si cu senzatiile pe care acestea le provoaca sau cu distractia pe care o presupune vizionarea. "Cercetatorii gasesc ca elevii cei mai buni sunt aceia care tind sa se uite mai putin la televizor. Mai mult decat atat, cu cat timpul dedicat vizionarii creste, cu atat rezultatele si performantele scolare sunt mai slabe."











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani