PSIHOLOGIA COGNITIVA referat





Inceputuri: anii 60-70, s-a presupus ca s-ar fundamenta pe:
- studiile lui Chomsky asupra gramaticilor generative si transformationale si asupra inteligentei artificiale;
- studiul lui Piaget asupra inteligentei copilului;
- Tolman, prin introducerea riabilei intermediare intre S - R;
- chiar James, in 1890, facea distinctii intre memoria primara si secundara, distinctie ce fi formulata ulterior in termenii de MSD / MLD;
- incercarile logicianului Turing de a simula jocul de sah cu ajutorul unei masini;
- teoria informatiei (Miller & Cherry) transferata din psihologie, studii asupra gandirii si rezolrii de probleme (Bruner, Austin) si teoriile mediationiste (Osgood, Anderson).
Idei fundamentale:
- subiectul uman (in general) si sistemul cognitiv (in special) sunt sisteme de prelucrare a informatiilor;
- un sistem de prelucrare a informatiilor este un sistem de prelucrare a semnelor si simbolurilor;
- sistemul cognitiv dispune de o arhitectonica proprie, analoga celei functionale a computerului ("metafora - computer") sau cu functionarea creierului ("metafora - creier");
- arhitectura sistemului cognitiv include: reprezentari cognitive, structuri / scheme cognitive, operatii / prelucrari cognitive - interrelationate;
- performantele intelectuale ale omului pot fi modelate artificial (realizate de masini, "sisteme expert");




- psihologia cogniti interactioneaza cu inteligenta artificiala in construirea sistemului expert, format din baza de cunostinte, masina de inferente, modul de intare, interfata.
Domenii de interferenta:
® stiintele computationale - psihologia cogniti ® problema relatiei inteligenta naturala - artificiala:
- stiintele computationale imprumuta conceptul de inteligenta T "metafora computer", "sistem expert";
- psihologia cogniti imprumuta conceptul de procesare de informatiei, potential informational, seturi de informatie.
® in prezent exista 4 riante de cognitivism (M. Richelle):
- descrie si explica mecanismele psihice intervenite intre S - R (aparand ca o corijare a behaviorismului traditional); are implicatii teoretice si metodologice;
- cognitivismul radical ® ia in considerare exclusiv fenomenele interne (mentale), reducand comportamentul la statutul de indicator al proceselor mintale (este punctul de plecare al unor terapii cognitive) T imbinarea cercetarii teoretice cu practica clinica;
- accent pe termeni ca "decizie", "alegere", "selectie", insistand asupra capacitatii subiectului de a-si initia propriile conduite (T implicatii filosofico-morale);
- a patra rianta studiaza mecanica functionarii cognitive (perceptie, limbaj, memorie, reprezentare, gandire) prin opozitie cu cele afective T orientarea spre inteligenta artificiala T implicatii asupra modului de asimilare a psihologiei;


® neurobiologie - psihologie cogniti (relatie sugerata de a doua rianta): ambele ignora comportamentul.
- Changeux critica acest curent teoretic pentru ca pierde din vedere ca omul nu este "masina" care percepe, isi reprezinta, gandeste, ci si o "masina" actionala - prelucrarea informatiei neand sens decat in raport cu anumite actiuni, comportamente.
In psihologia cogniti exista un curent care se orienteaza spre conturarea unei perspective globale asupra proceselor psihice: se incearca descoperirea functilor cognitive ce presupun influenta altor procese psihice (afectivitate, motitie) sau chiar intreaga personalitate + mecanisme prin care se poate realiza acest lucru.
Totusi, Namecy considera aceasta tendinta o limita a psihologiei cognitive, o reducere nepermisa a problematicii psihicului la termeni cognitivi (teorii cognitive ale emotiei, ale depresiei).
Miclea: aspecte pozitive ale psihologiei cognitive:
- schimbul informational cu mediul este caracteristic omului si poate fi realizat permanent;
- psihologia cogniti preia aspectele viabile ale altor curente, integrandu-le si aducand noi explicatii viabile, supunandu-le verificarii experimentale.
Sperry: revolutia cogniti ramane o certitudine reala.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani