TELEVIZORUL SAU ATENTIA ORIENTATA referat





- Captivarea puternica a atentiei de catre televizor este cauzata de efectele tehnice (schimbari bruste de plan) sau de trucurile stilistice care apeleaza mecanismul involuntar al reactiei de orientare, raspunsul instinctual la un stimul nou sau la o miscare brusca, miscari pe care creierul le percepe ca semnale ale unui potential pericol.
- Copiii, obisnuindu-se de mici cu astfel de experiente care ii bruscheaza, le seduc atentia (mediul TV), cand sunt pusi in fata realitatii (diferite activitati zilnice) care nu socheaza in nici un fel, nu-si mai pot concentra atentia.
- Controlul din exterior al atentiei prin asa-numita "reactie de orientare" in fata pericolului, nu numai ca nu favorizeaza dezvoltarea centrilor superiori ai atentiei aflati in cortexul prefrontal, ci chiar ii inhiba. In fata televizorului, omul nu trebuie sa faca un efort personal de evaluare a situatiilor si de concentrare a mintii. Privitul la televizor nu necesita decat predarea pasiva, pentru trairea unei experiente ce nu cere un efort constient de concentrare din partea telespectatorului.
Ce se intampla, de fapt? In ce consta extraordinara putere de captivare a atentiei pe care o manifesta televiziunea?
In anul 1986, Byron Reews de la Universitatea din Stanford, Esther Thorson de la Universitatea din Missouri si colegii lor au incercat sa afle care este mecanismul sau modul in care televizorul capteaza atentia. Ei au constatat ca formal features, ce caracte¬rizeaza oricare emisiune TV (taieturi de plan, rotiri ale camerei de filmat, edits, pans, miscari rapide ale camerei, zgomote bruste), au capacitatea de a provoca din partea telespectatorului un raspuns numit reactie orientata, care are ca efect mentinerea atentiei fixate asupra ecranului.




Studiind modul in care variaza undele cerebrale in timpul vizi¬ona¬rii, cercetatorii au ajuns la concluzia ca aceste trucuri stilistice provoaca aparitia unui numar foarte mare de reactii involuntare care pot duce la orientarea atentiei prin cresterea semnificatiei mis¬carii detectate. Atractia se pare ca se datoreaza raspunsului biologic de orientare, de¬scris prima oara de Pavlov in anul 1927. Acest raspuns este instinctul vizual sau reactia auditiva la orice stimul nou sau la un stimul care se manifesta brusc. Prim-planurile care se schimba brusc, miscarile rapide ale aparatului de filmat tin in alerta creierul deoarece acestea agreseaza reflexul de a mentine, in mod anticipat, un control al spatiu¬lui in care ne aflam, al unei distante stabile, date intre unii si ceilalti. Marea parte a efectelor speciale, prezente pe micul ecran, sunt percepute de creier ca semnale ale unui potential pericol.
O alta dovada a aparitiei raspunsului de orientare o constituie modificarea ritmului cardiac, fenomen care insoteste totdeauna aceasta reactie la pericol. O echipa de cercetatori condusa de Aurie Lang, de la Universitatea din Indiana a constatat ca bataile inimii isi modifica ritmul pentru o durata de la 4 la 6 secunde dupa aparitia reactiei de orientare, produsa de schimbarile bruste de pe micul ecran, ceea ce arata durata in care se manifesta raspunsul la stimul. Astfel ca, daca in acest timp apare pe ecran un alt stimul (efect special), atunci se obtine un raspuns orientat, permanent, adica o mentinere la acelasi nivel a atentiei orientate.
Practic, atentia orientata sau raspunsul de orientare pe care il provoaca televiziunea este nu numai un raspuns al creierului la un stimul ce anunta pericolul, ci chiar efectul unei agresiuni pe care sistemul nervos o percepe ca atare si reactioneaza la ea; inseamna supunerea creierului sau a sistemului nervos la o serie continua de agresiuni sau stimuli ce violeaza ordinea interioara a acestuia. Acest fenomen constituie una dintre cele mai importante cauze a permanentei agitatii mentale, pe care o presupune vizionarea TV, a aparitiei hiperactivitatii, a scaderii vigilentei si deprinderii creierului cu aceasta orientare a aten¬tiei din exterior si, in consecinta, a diminuarii controlului intern al atentiei.
De mici, copiii, obisnuindu-se cu astfel de experiente care ii bruscheaza si le seduc atentia, cand sunt pusi in fata realitatii (diferite activitati zilnice) care nu socheaza in nici un fel, nu-si mai pot concentra atentia. De exemplu, la scoala ei asteapta ca prezentarea profesorului sa surprinda, avand forma unui spectacol. Asteptarea nefiindu-le sa¬tisfacuta, atentia este dezactivata gandindu-se la alt¬ceva. Un simptom al acestei tendinte este faptul ca ei nu mai gasesc nimic interesant din tot ceea ce presupune efort, totul ii plictiseste. Inca din 1975, cerce¬tatorii de la Universitatea de Stat din Canberra prevedeau ca, propor¬tional cu cresterea timpului dedicat vizionarii TV, se intensifica si problemele de atentie .
Fenomenul nu este observat numai la copii, ci si la adulti. Cerce¬tarile prin metoda E.S.M. arata ca, dupa vizionare, scade capacitatea de concentrare , activitatile pe care oamenii le au de indeplinit nu mai reusesc sa-i stimuleze suficient, intervenind tot mai usor plictiseala. De asemenea, Jerome L. si Dorothy Singer de la Yale University arata ca vizionarea TV micsoreaza capacitatea urmarii cu atentie a unei activitati, pe o perioada mai lunga.


Ce se intampla la nivel cortical? Se stie ca reteaua neuronala sau circuitul din cortex care raspunde de guvernarea functiei atentiei este dispus pe trei niveluri sau straturi. Primul nivel al circuitului porneste de la baza craniului si este responsabil cu alerta de baza (cu menti¬nerea in stare de veghe sau cu eliminarea din campul atentiei a diferi¬tilor stimuli). Al doilea nivel, aflat in sistemul limbic, indica in ce masura este important sa acordam atentie unui anumit lucru chiar in momentul in care venim in contact cu el. Al treilea nivel al circuitului, asezat in zona cortexului prefrontal (partea din fata a celor doua emisfere), este cel mai important, pentru ca de aici se realizeaza controlul constient al atentiei.
Activarea si dezvoltarea primului nivel al circuitului (ariile de alerta primara) incep din perioada prenatala. Dupa nastere, copilul, prin interactiunea cu mediul ce-l inconjoara, isi va construi treptat sistemele motivationale care mobilizeaza mintea spre indeplinirea anumitor sarcini.
Intrucat centrii superiori nu pot prelua inca din primii ani de viata controlul, copiii mici sunt foarte sensibili si oarecum depen¬denti de stimulii care-i inconjoara si care-i pot influenta foarte usor. In timpul copilariei, intre 3 si 6 ani, copiii invata sa-si orienteze atentia, devenind capabili sa ignore intr-o masura tot mai mare stimulii externi care-i pot distrage de la activitatea pe care o urmaresc.
Abia in adolescenta oamenii devin capabili sa abordeze tintele de viitor si sa utilizeze centrii superiori ai atentiei aflati in cortexul pre¬frontal. Daca in aceasta perioada de dezvoltare, intervin unii factori de mediu care impiedica maturizarea completa a acestui circuit al aten¬tiei, atunci vor aparea probleme in controlul atentiei si, cum vom vedea mai departe, in organizarea comportamentului.
Vizionarea TV cateva ore zilnic, inca din primii ani de viata, este un astfel de factor. Dezactivarea aproape completa a controlului intern al atentiei pe perioada vizionarii poate avea o contributie esentiala la nedezvoltarea nivelului superior al circuitului neuronal al atentiei. Controlul din exterior al atentiei prin asa-numita "reac¬tie de orientare" in fata pericolului, nu numai ca nu favorizeaza dezvoltarea centrilor superiori ai atentiei, aflati in cortexul pre¬frontal, ci chiar ii inhiba. In fata televizorului, omul nu trebuie sa faca un efort personal de evaluare a situatiilor si de concentrare a mintii. Vizionarea TV nu necesita decat predarea pasiva, pentru trairea unei experiente, ce nu cere un efort constient de concentrare din partea telespectatorului.
Acest model de comportament si de raspuns neuronal la un stimul exterior repetat zilnic pe o perioada lunga va avea tendinta de a se extinde si in momentele in care va lipsi acest tip de stimul (imaginea TV). Tinerii nu numai ca vor pierde, in timpul vizionarii, posibilitatea dezvoltarii centrilor superiori ai atentiei, dar nici dupa consumarea acestei experiente nu vor mai avea dispozitia de a se implica activ si concentrat intr-o activitate. De fapt, repetitia inseamna dezvoltarea deprinderii, iar aceasta este chiar esenta invatarii, spune J. Healy. Prin urmare, vizionarea TV slabeste controlul intern al atentiei, capacitatea tinerilor de a-si sustine sau concentra atentia pana la finalizarea activitatii desfasurate si, practic, deprinde creierul sa raspunda automat la stimulii externi cultivand o atitudine mentala pasiva.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani