Atat de frageda - comentariu referat






Idila ce fixeaza in portret o gratioasa imagine a iubitei, Atat de frageda este, totodata, si o elegie delicata. Poezia a fost publicata la 1 septembrie 1879 in "Convorbiri literare". Text indelung elaborat, acesta contine motive dezvoltate in cincisprezece variante si versiuni anterioare.

Poem de tinerete inscris in asa-numita erotica mistica, aceasta romanta aprofundeaza trasaturile speciei, confesiva prin definitie, dar care aici "distanteaza" imaginea iubitei catre absolut, o singularizeaza ca proiectie luminoasa, ca ipostaza angelica.

Imbinarea detaliilor portretului concret, ancorat in lumea fizica, a naturii sau a spatiului familiar, cu cele ale portretului hierofanic, cu alunecare in metafizic, e un procedeu regasit si in alte poezii eminesciene.
Iubita careia i se adreseaza glasul poetic e aici o intrupare fragila, delicata, o imagine ingereasca si totusi carnala, in zamislirea careia poetul reuneste "materiile cele mai diafane" (G. Calinescu). Imponderabila, frageda, ea pluteste parca ireala: ,^itat de frageda, te-asameni I Cu floarea alba de cires, I Si ca un inger dintre oameni I In calea vietii mele iesi. II Abia atingi covorul moale, I Matasea suna sub picior, I Si de la crestet pan-in poale I Plutesti ca visul de usor".
Descoperim in aceasta frumusete ideala creata din cateva "linii" - fragezime, matasuri, trup marmorean, ochi inlacrimati si fierbinti, zambet, brate reci - esenta farmecului feminin in viziune eminesciana, reiterata intr-o alcatuire a carei poeticitate se amplifica prin nota metafizica. Iubita e un inger, o "mireasa blanda din povesti. Ochii fierbinti, voalati de "intunecoasa renuntare" se pierd si ea dispare din lumea reala. "Cugetarea" care trece peste ochii ei e semnul intunecarii. Dorinte si cugetare stau in oglinda, ca imagini rasturnate (cugetarea e umbra "dulcilor dorinti", partea de intuneric a pasionalului). "Vinovat" de a fi zarit-o intre oameni si a fi investit-o cu o frumusete mai presus de fire, barbatul traieste acum sentimentul ca mireasa sufletului lui ramane amintire."Visul de lumina' s-a risipit si asteptarea e "in desert".





Imaginea de "icoana a pururi verginei Marii", incoronata ca o princiara Venera, se misca intr-o lume totusi reala: "Unde te duci? Cand o sa vii?", intreaba trist cel parasit. Proiectia mitica inalta si aici sensul idilei care ar fi fost, altfel, o suava dedicatie tanguioasa. Ipostaza celui "atarnat" de faptura cu ochii plini de lacrimi e a visatorului pasiv, ramas in expectativa admirativa Si suferind pentru departarea iubitei.

Familiara chiar si celor mai modesti cititori de poezie eminesciana, Atat de frageda a devenit, in timp, o poezie neinteleasa - un model de poeti-citate delicat-senzuala. Ajuta la aceasta expresia ei atat de simplificata si melodicitatea romantica accentuata a tonului. Dar poezia e departe de a fi doar o romanta.

Comparatia, epitetul (destul de "tocit", de altfel), hiperbola, inversiunea, formele populare ale unor termeni sau categorii gramaticale, ingambamentul, metafora dezvoltata, rimele rare (ca in strofa ultima) sunt, in inventar, cateva procedee ale acestei creatii poetice.)

Romanta, specie altadata diversificata (romanta cavalereasca, pastorala si sentimentala), a devenit cu timpul exclusiv lirica si elegiaca, similara lied-ului sau 5ong-ului. Au agreat-o, mai tarziu, simbolistii, speculand aceeasi melodicitate care a predispus-o transpunerii pe note.


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani