Avangarda literaturii romane in context european referat





Lautreamont publica Les Chants de Maldoror {Cantecele lui Maldoror), poem singular si provocator, pe care editorul va refuza sa il difuzeze. Aceasta scriere, socotita expresia exaltata a unui "geniu bolnav", va intra in circuitul literar de-abia in 1890, la doua decenii dupa moartea autorului.
Henri Bergson publica Essai sur les donnees imme-diates de la conscience (Eseu despre datele imediate ale constiintei), scriere care va determina o mutatie in gandirea artistilor din primele decenii ale secolului al XX-lea.
Alfrcd Jarry, considerat de dadaisti si de suprarealisti printre precursori, publica farsa Ubu roi (Ubu rege), urmata de Ubu enchaine (Ubu inlantuit) si de Ubu cocu (Ubu incornorat).
Pictorii fauvisti Andre Derain, Maurice de Vlaminck, Raoul Dufy s.a., reuniti in jurul lui Henri Matisse, expun la Salonul de toamna din Paris. Fauvismul (de la ir.fauve "fiara") propune o pictura opusa impresionismului, bazata pe violenta coloristica cultivata in detrimentul compozitiei si, ulterior, pe stilizare. La Berlin ia fiinta gruparea Die Briicke, care militeaza pentru intoarcerea la arta plastica primitiva si medievala. Die Briicke reprezinta - alaturi de gruparea Der Blaue Reiter - una dintre cele mai importante manifestari artistice care anunta expresionismul.

1907

-Revista La Voce, din Florenta, publica articole de estetica referitoare Ia impresionism si cubism.
- Pablo Picasso picteaza tabloul Les demoiselles d'Avi-gnon (Domnisoarele din Avignon), apreciat drept punctul de plecare pentru pictura cubista.

1908

- 1909 Urmuz scrie o parte dintre prozele sale, pe care
le citeste familiei.

1909

- Apar primele texte ale poetului si filozofului T.E.
Hulme, ilustrative pentru miscarea de avangarda pe care Ezra Pound avea sa o defineasca in 1912 ca ima-gism. Imaginea este considerata de Pound drept "ceea ce ofera un complex intelectual si emotional intr-o fractiune de secunda".
- Giorgio de Chirico picteaza primele tablouri "meta- ' > fizice".
- Pablo Picasso si Georges Braque picteaza o serie de tablouri in care folosesc tehnica trompe l'oeil si colajul.
-20 februarie: Stabilit la Paris, F.T. Marinetti publica in ziarul Le Figaro primul manifest futurist, Le Futurisme (de la it. ilfuturo "viitorul"), in care face apologia epocii modeme, a vitezei, afirmand peremptoriu: "Un automobil de curse [] e mai frumos decat Victoria din Samotrace". Aparut ca exaltare a vitalismului, a energiei, a fortei si ca reactie exasperata la literatura veacului trecui - in special la decadentismul fin de siecle din romanele lui Gabri-ele D'Annunzio -, futurismul cunoaste o spectaculoasa expansiune europeana si o cuprindere a tuturor domeniilor vietii modeme: arte, cinematograf, arhitectura, moda etc. In aceeasi zi, sub titlul O noua scoala literara, manifestul lui Marinetti apare in traducere romaneasca in ziarul Democratia din Craiova, dar fara consecinte imediate.

1910

- La Berlin apare revista Der Sturm, unul dintre focarele
de iradiere a expresionismului. Principalul ei animator a fost muzicianul si criticul de arta Herwarth Walden.
-Pictorii Robert Delaunay, Jean Metzinger, Albert Gleizes, Fernand L6ger si Le Fauconnier intemeiaza la Paris prima grupare a artistilor cubisti.
- La Moscova, sub semnatura lui Mihail Larionov, apare Manifestul raionismului. Noul curent urma sa exprime "o sinteza de cubism, futurism si orfism". Accentele antioccidentale particularizeaza miscarea in ansamblul avangardei, care a promovat mai curand internationalismul sub toate aspectele: "Traiasca Orientul fabulos: suntem in contrast cu Occidentul, pentru ca el umileste formele orientale, pentru ca el devalorizeaza totul".

1911

- La Salonul independentilor din Paris are loc cea dintai
manifestare importanta de grup a artistilor cubisti.
- La Paris se infiinteaza College de Pataphysique al carui animator a fost poetul si romancierul Boris Vian. Gruparea isi propune sa omagieze opera lui Alfred Jarry.
-aprilie-iunie: La Iasi apare revista modernista intitulata sugestiv Fronda, fara mentionarea vreunui program; ea anticipeaza avangardismul.

1912

- La Sankt Petersburg se infiinteaza revista si editura
grupului intitulat Ghilda Poetilor. Aici publica Osip Mandelstam, Arma Ahmatova, M.*Zenkevici, reprezentantii cei mai importanti ai acmeismului (de la gr. akme "poanta, deschidere"), promovat de Nikolai Gumiliov si Serghei Gorodetki.
- La Berlin apare o alta revista importanta aflata sub
semnul expresionismului: Die Aklion.
- 11 m a i: La Milano apare Manifesto tecnico della letteratura futurista {Manifestul tehnic al literaturii futuriste), in care F. T. Marinetti defineste in 11 puncte domeniul poeziei ca "dQmeniu nelimitat al liberei intuitii". Intre cele mai importante inovatii, preluate ulterior de majoritatea orientarilor avangardiste, sunt abolirea adjectivului, a adverbului, a elementelor de comparatie si a punctuatiei, distrugerea sintaxei, introducerea simbolurilor matematice, a notatiei muzicale.
-decembrie: Albert Gleizes si Jean Metzinger publica Du cubisme (Despre cubism), prima lucrare consacrata in exclusivitate curentului, in care se analizeaza inovatiile aduse de cubisti in tratarea spatiului pictural si a volumelor, simultaneitatea reprezentarii si importanta matematicii.
-20 decembrie: Apare la Moscova volumul colectiv O palma gustului public, manifestare de grup a poetilor rusi Velimir HJebnikov, Vladimir Maiakovski si David Burliuk, in care se face pentru prima oara simtit interesul avangardei ruse pentru limbaj si pentru functia poetica a acestuia.

1912 - 1913

Futurismul se raspandeste in Rusia. Manifestarile sale sunt sustinute de VI. Maiakovski, de Velimir Hlebnikov si de alti artisti veniti dinspre cubism, care vor adera ulterior la programul de actiune politica al revolutiei.

1913

- Apare volumul lui Guiliaume Apollinaire Alcools (Alcooluri), cu un portret de Picasso.
- ApoUinaire publica eseul Les peintres cubistes (Pictorii cubisti).
- Robert Delaunay picteaza seria de compozitii Les fenetres (Ferestrele), un studiu asupra luminii. Compozitiile inaugureaza "cubismul orfic" (formularea ii apartine lui Apollinaire), care a influentat mai ales arta germana (Franz Marc, Paul Klee) si, episodic, pe cea a lui Marc Chagall, Francis Picabia si Marcel Duchamp.
- La Sankt Petersburg, A. E. Krucenih semneaza impreuna cu VI. Hlebnikov Cuvantul ca atare, urmat de propriul sau articol-program, Declaratia cuvantului ca atare. Textele pun in lumina cateva dintre ideile centrale proprii avangardei ruse: literatura ca arta a cuvantului, poezia - sistem de comunicare diferit de cel al limbii comune, necesitatea inventarii unui limbaj propriu poeziei - limbajul zaum, imaginat de Krucenih, "declinarea radacinilor" propusa de Hlebnikov.
- 15 iunie : F.T. Marinetti semneaza in revista La-cerba, din Florenta, manifestul futurist L'immaginazi-one senzafili e le parole in Hberta {Imaginatia fara sir si cuvintele in libertate). in stilul metaforic si agresiv care particularizeaza toate initiativele sale "teoretice", Marinetti defineste "cuvintele in libertate" ca fiind "prelungirea lirica si transfigurata a magnetismului nostru animal" si afirma suprematia efemerului, ce delimiteaza statutul artei ca produs de consum imediat si ca spectacol. Retine atentia, in acest manifest, urmatoarea afirmatie, care va avea un destin special: "Imaginatia poetului trebuie sa lege lucrurile indppartate, fara un fir conducator, cu ajutorul cuvintelor esentiale si absolut in libertate".

1913

-decembrie-l914 martie : In mai multe orase ale
Rusiei are loc turneul literar cubo-futurist, prilej de scandal, dar si de larga difuziune a noului spirit poetic.

1914

- Marc Chagall expune prima data la Paris.
- La Moscova apare revista Futuristi: Pervii Jurnal ruskifutur istov.
- La Londra, poetul Ezra Pound si pictorul Wyndham Lewis intemeiaza vorticismul, in intentia lor o condamnare explicita a decadentismului, dar si a futurismului.
-20 februarie: Apare singurul numar al revistei Blast, tribuna de lansare a vorticismului. Vorticismul urma imagismului si se intemeia pe vortex, o alta denumire pentru "imaginea-fulger", lumina ce explodeaza si "arde" cuvintele uzate.

1915

- La Sankt Petersburg apare, sub semnatura lui Kazi-
mir Malevici si cu colaborarea lui VI. Maiakovski, Manifestul suprematismului, in care se afirma: "Prin suprematism inteleg suprematia sensibilitatii pure in artele figurative: [] supfematismul nu priveste si nu atinge: el percepe doar".
-4-l1 octombrie: La Bucuresti apare, din initiativa lui Tristan Tzara si a lui I. Vinea, revista de orientare modernista Chemarea.
- decembrie: Tristan Tzara emigreaza in Elvetia.

1916

- La Ziirich au loc spectacole care anticipeaza spiritul
Dada, afirmand vointa de a impune spectacolul in sine, intr-o totala libertate fata de exigentele reprezentarii teatrale traditionale. -8 februarie: La Cabaretul Voltaire din Ziirich, condus de poetul Hugo Ball, Tristan Tzara decide aparitia unui nou curent: dadaismul.
-iulie: Tristan Tzara intreprinde structurarea si "in-stitutionalizarea" grupului dadaist (Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Ianco [M. Iancu], Richard Huelsenbeck).

1917

- Theo Van Doesburg, arhitect, poet, pictor si critic de
arta autodidact, initiaza la Leyda (Olanda) gruparea si revista De Stijl, ce urmau sa reprezinte "noua constiinta artistica a anilor 20". Initial, din grupare a facut parte un singur scriitor - poetul Antony Kok -, ceilalti membri, intre care si pictorul Pict Mondrian, venind dinspre artele plastice si arhitectura. De Stijl isi propune sa impuna o arta abstracta, eliberata de servitutea raportarii la realitate si intemeiata pe legile ascunse ale echilibrului universal.
-La Ziirich, Tristan Tzara si Hugo Ball infiinteaza Galeria Dada, unde vor expune Wassily Kandinski, Paul Klee, Giorgio de Chirico, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu, Otto van Rees.
- La Paris Pierre Reverdy infiinteaza revista Nord-Sud, in care o serie de reflectii sistematice despre legatura dintre poezia cubista si literatura anunta supra-realismul.

1918

- Gruparea dadaista europeana face jonctiunea cu gruparea artistilor stabiliti la New York, intre care se remarca Marcel Duchamp si Francis Picabia. Acesta din urma editeaza, la Barcelona, revista de orientare dadaista 391.

- In revista Dada 3 din Zurich, T. Tzara va publica Le Manifeste DADA 1918 (Manifestul DADA 1918), examinare lucida a conditiei artei si radicalizare a constiintei critice: "O opera de arta nu este niciodata frumoasa prin decret, in mod obiectiv, pentru toti. Critica este, asadar, inutila, ea nu exista pentru fiecare decat in mod subiectiv si fara cel mai neinsemnat caracter de generalitate. [] Sa strige orisicine: e de infaptuit o uriasa munca distructiva, negativa. Maturatul, curatatul. Abolirea memoriei: DADA; abolirea arheologiei: DADA; abolirea profetilor: DADA; abolirea viitorului: DADA. [] Libertate: DADA, DADA, DADA, urlet al durerilor crispate, intrepatrundere a contrariilor si a tuturor contradictiilor, a grotescului, a inconsecventelor: VIATA."
- La Madrid apare manifestul ultraistilor (Guillermo de Torre, Pedro Garfias, Femando Iglesias), sub patronajul literar al lui Guillermo de Torre. Ultraismul -cu vaste ramificatii in lumea hispanica - reprezinta replica spaniola a imagismului; curentul s-a constituit ca amestec de elemente futuriste si dadaiste (cultul velocitatii imaginative, masinismul, exuberanta metaforica).
- Guillaume Apollinaire publica volumul de poezii Les Calligrammes (Caligrame).
- Constantin Brancusi expune la Targu Jiu Coloana infinitului.

1919

- La Weimar (Germania), pe langa Institutul de Arta, se constituie miscarea Bauhaus, al carei initiator este arhitectul german Walter Gropius. Miscarea, ce viza reformularea fundamentelor teoretice in artele plastice, i-a avut ca profesori, intre altii, pe Paul Klee si Wassily Kandinski.
- La Moscova apare Manifestul realismului, semnat de Naum Gabo, in care se incearca o delimitare a constructivismului "estetic" de cel "practic".
- La Salonul independentilor din Paris, C. Brancusi expune Portretul principesei X.
- martie : La Paris apare revista Litterature, in care Andre Breton va publica Lettres de guerre (Scrisori de razboi) de Jacqucs Vache, socotit de suprarealisti drept un personaj paradigmatic. Tot aici, Andre Breton si Philippe Soupault publica primele texte obtinute cu ajutorul scriiturii automate, tehnica sugerata de cercetarile clinice ale lui Pierre Janet, de metoda freudiana a asociatiilor spontane si de observarea starilor de semitrezie.

1920

- Andre Breton si Philippe Soupault publica volumul
de texte Les Champs magnetiques (Campurile magnetice), prima afirmare a dicteului automat, ce tradeaza totusi descendenta dadaista a autorilor.
-ianuarie: La invitatia lui Francis Picabia, Tristan Tzara se instaleaza la Paris.,Este primit de scriitorii din grupul constituit in jurul revistei Litterature (Andre Breton, Louis Aragon, Philippe Soupault, ulterior Paul Eluard) ca "un nou Mesia".
-27 martie: La Paris are loc spectacolul Dada La Premiere Aventure celeste de M. Antipyrine (Prima aventura celesta a dlui Antipyrine).

1921

- 1922 Theo Van Doesburg se instaleaza la Weimar,
unde u intalneste pe Walter Gropius, Hans Richter, Viking Eggeling si pe ceilalti membri ai grupului Bauhaus.

1922



- La Tver (Rusia) apare brosura-manifesl Constructivismul, semnata de Alcksei Gan.
- Urmuz'debuteaza in Cugetul romanesc (nr. 2) cu proza Palnia si Stamate, urmata de Ismdil si Tununitu (nr. 3).
- Polemicile si certurile tot mai violente dintre dadaisti si scriitorii grupati in jurul lui Andre" Breton duc la "moartea" miscarii dadaiste, anuntata de Tristan Tzara la reuniunea de la Weimar.
- iunie : La Bucuresti apare, sub conducerea lui I. Vi-nea si Marcel Iancu, revista Contimporanul, deschisa tuturor experimentelor ce au marcat arta inceputului de secol.

1923

- Theo Van Doesburg se instaleaza definitiv la Paris.
- 6 iulie : Sfarsitul activitatii publice Dada (expozitii, reviste, spectacole teatrale de tip happening).
-octombrie-noiembrie: La Paris are loc Expozitia arhitectilor din grupul De Stijl.

1923 - 1924

Kurt Schwitters, poet dadaist din Hanovra (Germania), adera la constructivism, evoluand spre po-emc-imagine, alfabetice si fonetice.
1923 - 1925 La Moscova apare prima serie a revistei LEF,
care a promovat constructivismul in literatura. Din grupul poetilor constructivisti rusi, beneficiari ai cubo-futurismului, se detaseaza A. V. Cicerin, ale carui aspiratii de a "deverbaliza" si de a "dematerializa" poezia sunt exemplare.


1924

- Andre Breton publica Premier Manifeste du surrea-
lisme (Primul Manifest al suprarealismului), scriere teoretica nutrita de ambitia de a cerceta stiintific starile halucinatorii, delirante sau dementiale prin intermediul manifestarilor verbale. Noul curent este definit ca "automatism psihic pur, prin care ne propunem sa exprimam fie verbal, fie in scris, fie in orice alt chip, functionarea reala a gandirii".
- Apare volumul Fuiurismo e fascismo (Futurismul si fascismul), care marcheaza orientarea definitiva a lui F. T. Marinctti spre fascism.
- Dintre manifestarile zgomotoase ale suprarealistilor, se detaseaza pamfletul Un cadavre (Un cadavru), scris la moartea lui Analole France, simbol al unei culturi rationaliste si burgheze, pe care noua generatie o detesta.
- La Paris are loc spectacolul-eveniment Mouchoir de nuages (Batista de nori), prelungire a spiritului teatral Dada, in care libertatea de improvizatie si de miscare a actorilor este maxima: acestia isi schimba costumele si se machiaza pe scena, comenteaza ce s-a jucat deja. Spectacolul reprezinta un eveniment si prin folosirea colajului cinematografic, fotografic si teatral (sunt incluse trei scene din Hamlet).
- La Moscova K. Zelinski publica articolul programatic Constructivism si poezie, in care incearca sa reformu-leze principiile constructivismului si sa le aplice poeziei : "Studiul aprofundat al cuvintelor poarta in sine un caracter obiectiv, subordonat sensului; in el se poale dezvalui logica interna ce modeleaza materialul cuvantului, in concordanta cu telurile poetice."
-l octombrie: La Bucuresti apare unicul numar al revistei constructiviste 75 HP (directori: Ilarie Vo-ronca si St. Roii), in care se incearca impunerea pictopoeziei, replica la "caligramele" lui Apollinaire.
- 15 noiembrie: La Bucuresti apare revista Punct, de orientare precumpanitor constructivista.
- 1 decembrie: La Paris apare primul numar al revistei La Revolution surrealiste.


1925

-l martie: La Bucuresti apare revista de orientare
avangardista Integral (director: M.H. Maxy), care va avea o redactie si la Paris, prin Benjamin Fondane [B. Fundoianu] si Mattis-Teutsch.
- 1 martie: Revista Punct isi inceteaza aparitia

1926

- Louis Aragon publica Le paysan de Paris (Taranul din
Paris), unul dintre putinele "romane" suprarealiste, care mai curand infirma, decat confirma caracteristicile structurale ale acestui gen literar, dar care ofera cateva dintre cele mai frumoase pagini pe care le-a dat suprarealismul, in linia exploatarii "fabulosului cotidian".

1926-l928

Theo Van Doesburg si Hans Arp renoveaza restaurantul L'Aubette din Strasbourg (secolul al XVlTI-lea), dupa un proiect propriu. Lucrarea -o reusita - a fost considerata de critica de specialitate "Capela Sixtina a artei moderne".
- Paul Eluard publica volumul de versuri Capitale de la douleur (Capitala durerii), care il consacra drept unul dintre cei mai importanti poeti suprarealisti.

- aprilie : Revista Integral dedica numarul 12 futurismului italian.

1927-l928

La Moscova apare NoviiLEF, care continua linia inaugurata de prima serie a revistei, aceea de promovare a constructivismului.

1928

- Andre Breton publica romanul Nadja, incursiune in
zonele crepusculare ale fiintei, situate la granita dintre vis si realitate, incursiune care ii prilejuieste explorarea in regim poetic a conceptului de "hazard obiectiv".
- Revista De Stijl isi inceteaza aparitia.
- Revista Contimporanul organizeaza la Bucuresti Expozitia de arta contemporana, la care expun C. Bran-cusi, M. H. Maxy, Milita Petrascu, Marcel lancu, Mattis -Teutsch, Victor Brauner, carora li se adauga Paul Klee, Hans Arp, Hans Richter. Expozitii similare vor mai fi organizate in 1930, 1935 si 1936.
- Ilarie Voronca publica placheta de versuri Ulise.
-ianuarie-iulie: La Campina apare Urmuz, subintitulata "revista de avangarda" (director, redac-tor-sef si editor: Geo Bogza).
-aprilie: Din initiativa lui Sasa Pana si cu contributia lui Moldov apare la Dorohoi, apoi la Bucuresti, revista unu, care va marca orientarea avangardei romanesti spre suprarealism.
-l aprilie: Revista Integral isi inceteaza aparitia.
-8 decembrie: La Iasi Aurel Zaremba si Virgil Gheor-ghiu editeaza revista XX - literatura contimporana.

1929

- Apare ultimul numar al revistei La Revolution surrea-
liste, in care A. Breton publica Second Manifeste du surrealisme (Al doilea Manifest al suprarealismului). Abandonarea experientei dicteului automat se produce in favoarea reflectiei asupra altor teme, dominante in anii urmatori: "Totul ne face sa credem ca exista un anumit punct al spiritului in care viata si moartea, realul si imaginarul, trecutul si prezentul, comunicabilul si incomunicabilul, ceea ce este sus si ceea ce este jos inceteaza sa mai fie percepute in mod contradictoriu".

St Roll publica placheta de versuri Poeme in aer liber, situata, ca si volumele lui Voronca din aceeasi perioada, la jumatatea drumului dintre experienta con-structivista si suprarealismul neasumat integral. Salvador Dali, Rene Ghar, Rene Magiitte si Tristan Tzara adera la suprarealism.
Luis Bunuel regizeaza, cu ajutorul lui Salvador Dalf, filmul Cainele andaluz, opera de scandal si de referinta pentru cinematografia de inspiratie suprarealista. 15 mai: Revista XX - literatura contimporana isi inceteaza aparitia.
Raymond Queneau, Jacques Prevert, Georges Ba-taille, Michel Leiris, cativa dintre scriitorii exclusi din gruparea suprarealista, publica pamfletul colectiv Un cadavre (Un cadavru), in care sunt reeditate violenta de limbaj si furia demolatoare, indreptate altadata impotriva lui Anatole France. De data aceasta, obiectul desfiintarii este insusi Andre1 Breton. La Paris, sub semnatura lui Louis'Aragon, apare volumul de eseistica La peinture au defl (Pictura sfidatoare), in care se proclama moartea proprietatii artistice si se face elogiul plagiatului, iulie : La Paris. Andre" Breton initiaza publicarea revistei Le Surrealisme au service de la revolution, in care intreprinde cercetari asupra "obiectului suprarealist".
august-septembrie : In revista Dei Sturm (nr. 8), din Berlin, apare, in traducere germana, proza lui Urmuz, Algazy & Grummer.
13 septembrie-25 decembrie : La Bucuresti apare, sub conducerea lui Aurel Baranga, prima serie a revistei de orientare suprarealista Alge. octombrie:Sasa Pana publica la Editura unu scrierile lui Urmuz, sub titlul Urmuz. Scurtul text care insoteste editia precizeaza: "Pentru lamurirea unei legende, pentru daramarea unui simbol devenit prea limpede, pentru o noua nelinistire a propriei noastre existente, grupul « unu » aduna aceste cateva-ciudate pagini de revolta, plecandu-se dinaintea singurului privilegiu care a incheiat viata lui Urmuz ca o fereastra".

1931

- Miscarea initiata de Theo Van Doesburg se destrama
dupa moartea acestuia.
- Tristan Tzara publica volumul de versuri L'Homme approximatif (Omul aproximativ), considerat de istoricii literari drept cea mai realizata expresie poetica a sa din perioada suprarealista.
- Tristan Tzara publica, in revista Le Surrealisme au service de la revolut ion (nr. 4), Essai sur la situation de la poesie (Eseu despre situatia poeziei), in care, plecand de la distinctia lui C. G. Jung intre gandirea dirijata si cea nedirijata, intreprinde o analiza a ceea ce el numeste poezia ca "mijloc de expresie" si poezia ca "activitate a spiritului" si ajunge la concluzia, mult vehiculata ulterior in mediile suprarealiste, ca aceasta contradictie nu va putea fi depasita decat printr-o revolutie sociala eliberatoare.

1932

- In U.R.S.S. se interzice oficial orice manifestare artis-
tica de avangarda. Singura modalitate de expresie admisa: "realismul socialist".
- Andr6 Breton publica volumul cu caracter eseistic Les Vases communicants (Vasele comunicante), in care exploreaza teritoriul oniric: "Poetul ce va sa vina va depasi ideea deprimanta a divortului ireparabil dintre actiune si viata".
- Ilarie Voronca emigreaza la Paris.
- ianuarie: Revista Contimporanul isi inceteaza aparitia, dupa ce, in ultimii ani, intrase in deriva eclectismului.
-august-septembrie:La Constanta apare revista Liceu, editata de Virgil Teodorescu, Tascu Gheor-ghiu si Mircea Pavelescu.
- decembrie : Sasa Pana decide "asasinarea" revistei unu.

1933

- Geo Bogza publica Poemul invectiva.
-Revista franceza Le Surrealisme au service de la
revolution isi inceteaza aparitia, -l martie-l m a i: Apare, tot la Bucuresti, a doua
serie a revistei Alge. -l decembrie: La Bucuresti apare, din initiativa lui
Geo Bogza, singurul numar al revistei Viata imediata.

1934

- La Praga Viteslav Nezval creeaza grupul suprarealist
ceh, pe care tot el il va dizolva in 1938, cu cateva luni inainte de Anschluss. Activitatea grupului va continua totusi pana in 1947, in jurul lui Karel Teige, intemeietorul poetismului.
- La Paris se deschide prima expozitie personala a lui Victor Brauner.
- 1 mai: La Craiova apare revista de orientare avangardista, Meridian (director: Tiberiu Iliescu).

1935

- in mai multe tari europene (Marea Britanie, Grecia)
se dezvolta o miscare suprarealista, care continua pana in primii ani ai deceniului al patrulea.
- Salvador Dali publica La Conquete de Virrationnel (Cucerirea irationalului), o punere in pagina a teoriilor despre mecanismul asociativ al imaginilor, teorii care vor fundamenta faimoasa "activitate paranoi-ca-critica" - "metoda spontana de cunoastere irationala, bazata pe asocierea interpretativ-critica a fenomenelor delirante".

1936

- Gellu Naum debuteaza cu volumul de versuri Dru-
metul incendiar.
- Sasa Pana publica volumul de publicistica Sadismul adevarului.

1937

- Andre Breton publica, in colaborare cu Paul filuard,
Le Dictionnaire abrege du surrealisme (Dictionarul prescurtat al suprarealismului).
- Andre Breton publica volumul de poezii L'Amourfou (Iubirea nebuna).
-28 februarie-21 martie : La Bucuresti apare revista Pinguinul, la care vor colabora, intre altii, Geo Bogza, St. Roii si Victor Brauner.

1938

- La Paris se organizeaza Expozitia suprarealista, care confirma internationalizarea curentului: participa saptezeci de artisti din paisprezece tari.

1940

- Gellu Naum publica volumul de poeme Vasco de Gama.

1941

- F. T. Marinetti publica ultimul manifest futurist
- Andre" Breton si Max Emst emigreaza in Statele Unite.

1942

- Andre Breton publica Protegomenes a un troisieme
manifeste du Surrealisme ou non {Prolegomene la un al treilea manifest suprarealist sau nu), meditatie despre relativizarea cunoasterii prin descentrarea viziunii antropomorfice asupra universului.

1945

- Virgil Teodorescu publica plachetele de versuri Bla-
nurile oceanelor si Butelia de Leyda.
- Gherasim Luca publica Le vampire passif (Vampirul pasiv), in care propune formula "o.o.o. - obiect oferit obiectiv", varianta romaneasca a "obiectului suprarealist".
- Apare lucrarea colectiva Critica mizeriei - autori: Gellu Naum, Paul Paun si Virgil Teodorescu -, reactie la receptarea defavorabila a suprarealismului de catre critica oficiala.
- Apare Dialectique de la dialectique. Message adresse au mouvement surrealiste international (Dialectica dialecticii. Mesaj adresat miscarii suprarealiste internationale), prin care autorii, Gherasim Luca si D. Trost, incearca sa defineasca situatia suprarealismului in contextul unor transformari sociale iminente.

1946

- Andre Breton se intoarce in Franta. impreuna cu Ben-
jamin Peret reconstituie o grupare suprarealista; aceasta va organiza numeroase expozitii, conferinte si alte manifestari publice in Europa si Statele Unite pana in 1965, un an inainte de moartea lui Andre" Breton:
- octombrie: Revista Meridian isi inceteaza aparitia.

1947

- La Paris are loc Expozitia internationala a suprarealismului.












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani