Lautreamont publica Les Chants de Maldoror {Cantecele lui Maldoror), poem singular si provocator, pe care editorul va refuza sa il difuzeze. Aceasta scriere, socotita expresia exaltata a unui "geniu bolnav", va intra in circuitul literar de-abia in 1890, la doua decenii dupa moartea autorului.
Henri Bergson publica Essai sur les donnees imme-diates de la conscience (Eseu despre datele imediate ale constiintei), scriere care va determina o mutatie in gandirea artistilor din primele decenii ale secolului al XX-lea.
Alfrcd Jarry, considerat de dadaisti si de suprarealisti printre precursori, publica farsa Ubu roi (Ubu rege), urmata de Ubu enchaine (Ubu inlantuit) si de Ubu cocu (Ubu incornorat).
Pictorii fauvisti Andre Derain, Maurice de Vlaminck, Raoul Dufy s.a., reuniti in jurul lui Henri Matisse, expun la Salonul de toamna din Paris. Fauvismul (de la ir.fauve "fiara") propune o pictura opusa impresionismului, bazata pe violenta coloristica cultivata in detrimentul compozitiei si, ulterior, pe stilizare. La Berlin ia fiinta gruparea Die Briicke, care militeaza pentru intoarcerea la arta plastica primitiva si medievala. Die Briicke reprezinta - alaturi de gruparea Der Blaue Reiter - una dintre cele mai importante manifestari artistice care anunta expresionismul.
1907
-Revista La Voce, din Florenta, publica articole de estetica referitoare Ia impresionism si cubism.
- Pablo Picasso picteaza tabloul Les demoiselles d'Avi-gnon (Domnisoarele din Avignon), apreciat drept punctul de plecare pentru pictura cubista.
1908
- 1909 Urmuz scrie o parte dintre prozele sale, pe care
le citeste familiei.
1909
- Apar primele texte ale poetului si filozofului T.E.
Hulme, ilustrative pentru miscarea de avangarda pe care Ezra Pound avea sa o defineasca in 1912 ca ima-gism. Imaginea este considerata de Pound drept "ceea ce ofera un complex intelectual si emotional intr-o fractiune de secunda".
- Giorgio de Chirico picteaza primele tablouri "meta- ' > fizice".
- Pablo Picasso si Georges Braque picteaza o serie de tablouri in care folosesc tehnica trompe l'oeil si colajul.
-20 februarie: Stabilit la Paris, F.T. Marinetti publica in ziarul Le Figaro primul manifest futurist, Le Futurisme (de la it. ilfuturo "viitorul"), in care face apologia epocii modeme, a vitezei, afirmand peremptoriu: "Un automobil de curse [] e mai frumos decat Victoria din Samotrace". Aparut ca exaltare a vitalismului, a energiei, a fortei si ca reactie exasperata la literatura veacului trecui - in special la decadentismul fin de siecle din romanele lui Gabri-ele D'Annunzio -, futurismul cunoaste o spectaculoasa expansiune europeana si o cuprindere a tuturor domeniilor vietii modeme: arte, cinematograf, arhitectura, moda etc. In aceeasi zi, sub titlul O noua scoala literara, manifestul lui Marinetti apare in traducere romaneasca in ziarul Democratia din Craiova, dar fara consecinte imediate.
1910
- La Berlin apare revista Der Sturm, unul dintre focarele
de iradiere a expresionismului. Principalul ei animator a fost muzicianul si criticul de arta Herwarth Walden.
-Pictorii Robert Delaunay, Jean Metzinger, Albert Gleizes, Fernand L6ger si Le Fauconnier intemeiaza la Paris prima grupare a artistilor cubisti.
- La Moscova, sub semnatura lui Mihail Larionov, apare Manifestul raionismului. Noul curent urma sa exprime "o sinteza de cubism, futurism si orfism". Accentele antioccidentale particularizeaza miscarea in ansamblul avangardei, care a promovat mai curand internationalismul sub toate aspectele: "Traiasca Orientul fabulos: suntem in contrast cu Occidentul, pentru ca el umileste formele orientale, pentru ca el devalorizeaza totul".
1911
- La Salonul independentilor din Paris are loc cea dintai
manifestare importanta de grup a artistilor cubisti.
- La Paris se infiinteaza College de Pataphysique al carui animator a fost poetul si romancierul Boris Vian. Gruparea isi propune sa omagieze opera lui Alfred Jarry.
-aprilie-iunie: La Iasi apare revista modernista intitulata sugestiv Fronda, fara mentionarea vreunui program; ea anticipeaza avangardismul.
1912
- La Sankt Petersburg se infiinteaza revista si editura
grupului intitulat Ghilda Poetilor. Aici publica Osip Mandelstam, Arma Ahmatova, M.*Zenkevici, reprezentantii cei mai importanti ai acmeismului (de la gr. akme "poanta, deschidere"), promovat de Nikolai Gumiliov si Serghei Gorodetki.
- La Berlin apare o alta revista importanta aflata sub
semnul expresionismului: Die Aklion.
- 11 m a i: La Milano apare Manifesto tecnico della letteratura futurista {Manifestul tehnic al literaturii futuriste), in care F. T. Marinetti defineste in 11 puncte domeniul poeziei ca "dQmeniu nelimitat al liberei intuitii". Intre cele mai importante inovatii, preluate ulterior de majoritatea orientarilor avangardiste, sunt abolirea adjectivului, a adverbului, a elementelor de comparatie si a punctuatiei, distrugerea sintaxei, introducerea simbolurilor matematice, a notatiei muzicale.
-decembrie: Albert Gleizes si Jean Metzinger publica Du cubisme (Despre cubism), prima lucrare consacrata in exclusivitate curentului, in care se analizeaza inovatiile aduse de cubisti in tratarea spatiului pictural si a volumelor, simultaneitatea reprezentarii si importanta matematicii.
-20 decembrie: Apare la Moscova volumul colectiv O palma gustului public, manifestare de grup a poetilor rusi Velimir HJebnikov, Vladimir Maiakovski si David Burliuk, in care se face pentru prima oara simtit interesul avangardei ruse pentru limbaj si pentru functia poetica a acestuia.
1912 - 1913
Futurismul se raspandeste in Rusia. Manifestarile sale sunt sustinute de VI. Maiakovski, de Velimir Hlebnikov si de alti artisti veniti dinspre cubism, care vor adera ulterior la programul de actiune politica al revolutiei.
1913
- Apare volumul lui Guiliaume Apollinaire Alcools (Alcooluri), cu un portret de Picasso.
- ApoUinaire publica eseul Les peintres cubistes (Pictorii cubisti).
- Robert Delaunay picteaza seria de compozitii Les fenetres (Ferestrele), un studiu asupra luminii. Compozitiile inaugureaza "cubismul orfic" (formularea ii apartine lui Apollinaire), care a influentat mai ales arta germana (Franz Marc, Paul Klee) si, episodic, pe cea a lui Marc Chagall, Francis Picabia si Marcel Duchamp.
- La Sankt Petersburg, A. E. Krucenih semneaza impreuna cu VI. Hlebnikov Cuvantul ca atare, urmat de propriul sau articol-program, Declaratia cuvantului ca atare. Textele pun in lumina cateva dintre ideile centrale proprii avangardei ruse: literatura ca arta a cuvantului, poezia - sistem de comunicare diferit de cel al limbii comune, necesitatea inventarii unui limbaj propriu poeziei - limbajul zaum, imaginat de Krucenih, "declinarea radacinilor" propusa de Hlebnikov.
- 15 iunie : F.T. Marinetti semneaza in revista La-cerba, din Florenta, manifestul futurist L'immaginazi-one senzafili e le parole in Hberta {Imaginatia fara sir si cuvintele in libertate). in stilul metaforic si agresiv care particularizeaza toate initiativele sale "teoretice", Marinetti defineste "cuvintele in libertate" ca fiind "prelungirea lirica si transfigurata a magnetismului nostru animal" si afirma suprematia efemerului, ce delimiteaza statutul artei ca produs de consum imediat si ca spectacol. Retine atentia, in acest manifest, urmatoarea afirmatie, care va avea un destin special: "Imaginatia poetului trebuie sa lege lucrurile indppartate, fara un fir conducator, cu ajutorul cuvintelor esentiale si absolut in libertate".
1913
-decembrie-l914 martie : In mai multe orase ale
Rusiei are loc turneul literar cubo-futurist, prilej de scandal, dar si de larga difuziune a noului spirit poetic.
1914
- Marc Chagall expune prima data la Paris.
- La Moscova apare revista Futuristi: Pervii Jurnal ruskifutur istov.
- La Londra, poetul Ezra Pound si pictorul Wyndham Lewis intemeiaza vorticismul, in intentia lor o condamnare explicita a decadentismului, dar si a futurismului.
-20 februarie: Apare singurul numar al revistei Blast, tribuna de lansare a vorticismului. Vorticismul urma imagismului si se intemeia pe vortex, o alta denumire pentru "imaginea-fulger", lumina ce explodeaza si "arde" cuvintele uzate.
1915
- La Sankt Petersburg apare, sub semnatura lui Kazi-
mir Malevici si cu colaborarea lui VI. Maiakovski, Manifestul suprematismului, in care se afirma: "Prin suprematism inteleg suprematia sensibilitatii pure in artele figurative: [] supfematismul nu priveste si nu atinge: el percepe doar".
-4-l1 octombrie: La Bucuresti apare, din initiativa lui Tristan Tzara si a lui I. Vinea, revista de orientare modernista Chemarea.
- decembrie: Tristan Tzara emigreaza in Elvetia.
1916
- La Ziirich au loc spectacole care anticipeaza spiritul
Dada, afirmand vointa de a impune spectacolul in sine, intr-o totala libertate fata de exigentele reprezentarii teatrale traditionale. -8 februarie: La Cabaretul Voltaire din Ziirich, condus de poetul Hugo Ball, Tristan Tzara decide aparitia unui nou curent: dadaismul.
-iulie: Tristan Tzara intreprinde structurarea si "in-stitutionalizarea" grupului dadaist (Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Ianco [M. Iancu], Richard Huelsenbeck).
1917
- Theo Van Doesburg, arhitect, poet, pictor si critic de
arta autodidact, initiaza la Leyda (Olanda) gruparea si revista De Stijl, ce urmau sa reprezinte "noua constiinta artistica a anilor 20". Initial, din grupare a facut parte un singur scriitor - poetul Antony Kok -, ceilalti membri, intre care si pictorul Pict Mondrian, venind dinspre artele plastice si arhitectura. De Stijl isi propune sa impuna o arta abstracta, eliberata de servitutea raportarii la realitate si intemeiata pe legile ascunse ale echilibrului universal.
-La Ziirich, Tristan Tzara si Hugo Ball infiinteaza Galeria Dada, unde vor expune Wassily Kandinski, Paul Klee, Giorgio de Chirico, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu, Otto van Rees.
- La Paris Pierre Reverdy infiinteaza revista Nord-Sud, in care o serie de reflectii sistematice despre legatura dintre poezia cubista si literatura anunta supra-realismul.
1918
- Gruparea dadaista europeana face jonctiunea cu gruparea artistilor stabiliti la New York, intre care se remarca Marcel Duchamp si Francis Picabia. Acesta din urma editeaza, la Barcelona, revista de orientare dadaista 391.
- In revista Dada 3 din Zurich, T. Tzara va publica Le Manifeste DADA 1918 (Manifestul DADA 1918), examinare lucida a conditiei artei si radicalizare a constiintei critice: "O opera de arta nu este niciodata frumoasa prin decret, in mod obiectiv, pentru toti. Critica este, asadar, inutila, ea nu exista pentru fiecare decat in mod subiectiv si fara cel mai neinsemnat caracter de generalitate. [] Sa strige orisicine: e de infaptuit o uriasa munca distructiva, negativa. Maturatul, curatatul. Abolirea memoriei: DADA; abolirea arheologiei: DADA; abolirea profetilor: DADA; abolirea viitorului: DADA. [] Libertate: DADA, DADA, DADA, urlet al durerilor crispate, intrepatrundere a contrariilor si a tuturor contradictiilor, a grotescului, a inconsecventelor: VIATA."
- La Madrid apare manifestul ultraistilor (Guillermo de Torre, Pedro Garfias, Femando Iglesias), sub patronajul literar al lui Guillermo de Torre. Ultraismul -cu vaste ramificatii in lumea hispanica - reprezinta replica spaniola a imagismului; curentul s-a constituit ca amestec de elemente futuriste si dadaiste (cultul velocitatii imaginative, masinismul, exuberanta metaforica).
- Guillaume Apollinaire publica volumul de poezii Les Calligrammes (Caligrame).
- Constantin Brancusi expune la Targu Jiu Coloana infinitului.
1919
- La Weimar (Germania), pe langa Institutul de Arta, se constituie miscarea Bauhaus, al carei initiator este arhitectul german Walter Gropius. Miscarea, ce viza reformularea fundamentelor teoretice in artele plastice, i-a avut ca profesori, intre altii, pe Paul Klee si Wassily Kandinski.
- La Moscova apare Manifestul realismului, semnat de Naum Gabo, in care se incearca o delimitare a constructivismului "estetic" de cel "practic".
- La Salonul independentilor din Paris, C. Brancusi expune Portretul principesei X.
- martie : La Paris apare revista Litterature, in care Andre Breton va publica Lettres de guerre (Scrisori de razboi) de Jacqucs Vache, socotit de suprarealisti drept un personaj paradigmatic. Tot aici, Andre Breton si Philippe Soupault publica primele texte obtinute cu ajutorul scriiturii automate, tehnica sugerata de cercetarile clinice ale lui Pierre Janet, de metoda freudiana a asociatiilor spontane si de observarea starilor de semitrezie.
1920
- Andre Breton si Philippe Soupault publica volumul
de texte Les Champs magnetiques (Campurile magnetice), prima afirmare a dicteului automat, ce tradeaza totusi descendenta dadaista a autorilor.
-ianuarie: La invitatia lui Francis Picabia, Tristan Tzara se instaleaza la Paris.,Este primit de scriitorii din grupul constituit in jurul revistei Litterature (Andre Breton, Louis Aragon, Philippe Soupault, ulterior Paul Eluard) ca "un nou Mesia".
-27 martie: La Paris are loc spectacolul Dada La Premiere Aventure celeste de M. Antipyrine (Prima aventura celesta a dlui Antipyrine).
1921
- 1922 Theo Van Doesburg se instaleaza la Weimar,
unde u intalneste pe Walter Gropius, Hans Richter, Viking Eggeling si pe ceilalti membri ai grupului Bauhaus.
1922