Prezent in limbajul militar al Evului Mediu, termenul angarda (ant - garde) se refera initial la un detasament trimis intr-o misiune de razboi, in recunoastere.
Incepand insa cu secolul XIX el desemneaza si tendintele notoare, radicale din politica, literatura, pictura, arhitectura, muzica, cinematografie.
Desi au in comun spiritul ludic sau sociale, miscarile angardiste ( futurismul, dadaismul, suprarealismul, constructivismul, integralismul) riaza prin formula, prin gradul de nonconformism si prin intensitatea negatiei.
Angardistii romani considera substanta literaturii, fac gesturi de fronda, sunt autori de manifeste literare. Ion Vinea, Adrian Maniu, Virgil Gheorghiu, Paul Paun, Gellu Naum, Virgil Teodorescu se proclama cu vehementa deschizatori de drum.
Unii cercetatori considera angarda ca una dintre "fetele modernitatii" altii sunt de parere ca este punctul extrem in care a ajuns modernismul.