Caracterizarea lui OCTAVIAN STEFLEA din romanul Bate si ti se va deschide - Mihai Sin referat





OCTAVIAN STEFLEA

In studiul consacrat romanului Bate si ti se va deschide, publicat in lucrarea Firescul ca exceptie, Mircea Iorgulescu semnaleaza finalitatea productiei din 1975 a prozatorului Mihai Sin: "Bate si ti se va deschide este romanul unei probleme morale, al conflictului dintre lasitate si curaj, dintre oportunism si demnitate, urmarit nu prin cautarea unei situatii speciale, a unui «eveniment» de dimensiuni neobisnuite, daca nu chiar grandioase, ci asa cum apare in viata obisnuita, in derularea curenta a existentei individuale si colective." In incercarea de a reconstitui un portret al personajului principal, am putea stabili ca punct de plecare aprecierea criticului care denota o idee esentiala: eroul romanului nu este un caz singular, ci un exemplu general valabil pentru categoria intelectualului din anii '.

In plus, pentru a intari ideea de proza realist-obiectiva, nu putem vorbi de o situatie extraordinara, in care experienta protagonistului se desfasoara, ci de planul comun, al unei existente obisnuite.

Un fapt cert este si acela ca punctul de interes al romanului este protagonistul acestuia si nu epicul, actiunea in sine. Observam ca personajul central nu evolueaza deloc pe parcursul romanului, asa cum suntem obisnuiti din constructia clasica a acestei specii. Desi el parcurge un drum si trece prin felurite situatii, nu putem spune ca structura interioara, fundamentul psihologic se modifica in vreun fel. Criticul Mircea Iorgulescu puncteaza si acest lucru: "personajele nu evolueaza ci se dezvaluie" Octavian Steflea este cel care "se dezvaluie" pe parcursul unei calatorii intreprinse atat in plan exterior cat si in plan interior. Calatoria exterioara a lui Steflea este bine delimitata spatial si temporal. Ea incepe intr-o dimineata si are ca punct de plecare locuinta personala. Punctul de sosire, desi bine stabilit in momentul plecarii, este suprimat, el nu se mai regaseste in traseul parcurs de Steflea, datorita unor cauze neprevazute in momentul plecarii. Scopul calatoriei pret de sapte ore cu autobuzul este fixat de la inceput. Nu este o calatorie de agrement, Octavian decide sa plece deoarece amicul sau Radu Raica sufera o cadere psihica. Decizia de a-si ajuta un vechi prieten este luata dupa indelungi ezitari: "Ce putea face el, cum poti sa ajuti pe cineva cand tu insuti te descurci greu?" Putem sa interpretam plecarea lui Octavian Steflea nu numai ca o datorie morala care i se impunea, ci si ca pe o eventuala solutie la propriile probleme cu care se confrunta. Si de acum incolo calatoria exterioara devine un pretext si un fundal al calatoriei interioare, care este invers directionata: dinspre prezent spre trecut. Pentru crearea unei impresii de verosimil, confesiunea personajului lasa loc si aprecierilor naratorului, artificiu specific prozei obiective. Desi aparent stabila, existenta lui Octavian Steflea parcursese un traseu destul de accidentat. Departe de a alege calea larga si neteda, eroul se confruntase cu situatii dificile atat in plan social cat si in plan sentimental.

Planul rememorarii experientelor trecute isi face loc inca dinaintea urcarii in autobuz pentru a pleca in "marea calatorie". Un impact esential asupra eroului il are povestea de iubire cu Natalia, pe care o diseca minutios. Reconstituirea acestui episod contureaza un set de trasaturi morale ale personajului.

Esecul sentimental este generat de o anumita structura psihologica. "Octavian este un spirit scormonitor, dramatic si asta enerveaza pe lucida Natalia" (Eugen Simion). Confortul sentimental nu isi are loc in planul existential al lui Steflea. Pentru el dragostea nu inseamna echilibru, ci cautare si reflectie. Acest mod "dramatic" de a iubi o "oboseste" pe Natalia. Desi indragostit de femeie, Octavian nu schiteaza nici un gest de a salva relatia, insa dupa acest esec el nu inceteaza sa caute explicatia despartirii. Reactiile sale paradoxale il definesc ca pe un tip instabil din punct de vedere emotional, dar si de o sensibilitate exacerbata. Ioan Holban constata ca "protagonistii lui Mihai Sin cad prada, asemeni autorului lor, unui viciu al analizei". Acelasi critic remarca faptul ca eroii mai multor romane ale lui Sin sunt niste "cerebrali".



Un alt personaj la care se raporteaza eroul este doctorul Simedrea, care constituie un model moral pentru Steflea, cel care intr-o mare masura ii determina personalitatea in plan social. Simedrea este cel care are o mare incredere in talentul artistic al lui Octavian, este cel care-i confirma talentul de pictor. Daruirea nativa pentru pictura este reprimata de pornirea catre filosofic "Se profileaza aici si o drama a artistului", afirma Eugen Simion. indoiala carteziana este cea care-si pune amprenta asupra destinului sau artistic. "Ma indoiesc, atala tot" sunt cuvintele care-i definesc convingerea filosofica.

Moment central in roman, reconstituit tot din amintirea protagonistului, este intalnirea grupului de intelectuali din casa doctorului. Dezbaterea unor probleme existentiale dezvaluie spiritul polemic al lui Steflea si aplecarea acestuia catre metafizica. Posibilitatile intelectuale ale personajului principal le depasesc pe cele ale partenerilor de dialog. Si daca ceilalti invitati din casa doctorului discuta filosofie pentru a se delecta, Octavian Steflea o face pentru ca acesta este modul sau de existenta. Mult timp el refuza sa se pronunte, dar, cand intervine in discutie, impactul discursului sau este fatal pentru unii participanti. Unul din subiectele problematizate de grupul de intelectuali este acela al timpului subiectiv in acceptiunea bergsoniana, adica al timpului interior, individual, in acest context, Steflea incearca sa-i convinga pe invitati de rolul esential al trecutului in viata fiecaruia: "Trecutul, deodata, puternic luminat, putand sa-ti para bicisnic si de neinteles in inutilitatea lui iar acest trecut nu e altceva decat propria viata, prezentul disparand si viitorul excluzandu-se" Interogatiile sale ar putea fi premonitorii pentru finalul tragic de care are parte eroul: "Atunci, cand iti vei contempla trecutul, doar la sfarsit, cand esti incapabil sa mai schimbi ceva si sa mai intelegi ceva?" Sau "Cine a reusit sa-si planifice propria viata, pro-iectandu-si-o in viitor?"

Ioan Holban vorbea de o "mare energie intelectuala" ce insufleteste personajele, "modurile caracteristice de manifestare ale fiecaruia fiind interogatia continua adresata lumii". Data fiind importanta pe care Steflea o acorda trecutului, calatoria interioara parcursa de acesta in trecut poate fi una victorioasa daca luam in considerare caracterul recuperator al memoriei, dar ar putea fi si una esuata, deoarece dramele sufletesti nu-si gasesc solutionare.

Calatoria exterioara a personajului din acest roman se incheie brusc si tragic. Daca in mijlocul intelectualilor din casa lui Simedrea, Octavian Steflea fusese aprobat, in mijlocul oamenilor de rand ideile sale sunt negate, si personajul sfarseste chiar aruncat din autobuzul (metafora a vietii ?) in care isi incepuse "marea calatorie".












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani