Caractezizarea lui Stefan cel Mare din O Samă De Cuvinte (1745) referat






O sama de cuvinte cuprinde 42 de legende "ce sunt audzite din om in om, de oameni vechi si batrani si in letopisete nu sunt scrise", afirmatie perfect adevarata, in afara de ultima parte care nu trebuie luata ad litteram. Asa, legenda despre ajutorul dat de Purice, aprodul lui Stefan cel Mare, intr-o lupta, care explica numele familiei Movila, se afla in cronica lui Stefan cel Mare tradusa in limba germana. Legenda despre Dumbrava Rosie exista in letopisetul lui Grigore Ureche sub anul 1500. Desigur se pot da si alte exemple.

Scriind naratiunile, rolul lui Neculce este de a transforma povestirea orala in povestire scrisa. Ceea ce face farmecul legendelor sale este "continutul lor educativ fara ostentatie sau cumpanit anecdotic, epicul cuminte, batranesc, naratiunea simpla, populara" (Al Piru).
Cele 42 de mici povestiri de natura informativa, anecdotica, mitica, romantica, folclorica, reprezinta prima antologie de acest fel din literatura culta.

Textul are secvente cu eroi si intamplari mereu schimbate, mai ales in legendele despre Stefan cel Mare.

Pe de o parte, Neculce impleteste faptele de viata, verosimile in cea mai mare parte, precum legenda cu caracter ritualic a intemeierii manastirii Putna, in interiorul careia se afla si legenda despre arcul si paharul domnitorului (III), sau cea despre "movila lui PurceF - un taran sarac ara intr-o zi de duminica deoarece numai atunci fratele cel bogat i-a imprumutat plugul, iar domnitorul ii face dreptate (VII), cu evenimentele istorice precum eliberarea de sub turci a Chiliei si Cetatii Albe (I), reorganizarea oastei dupa refuzul mamei sale de a-l primi in Cetatea Neamtului in urma insuccesului de la Razboieni (IV), ajutorul dat domnitorului de aprodul Purice in timpul bataliei cu Hroit ungurul (V) sau luptele cu lesii (VIII), in care intra si istoria toponimului Dumbrava Rosie.

Pe de alta parte, Neculce scoate in evidenta relatiile stabilite intre Stefan cel Mare si alte personaje intrate in legenda precum Daniil Sihastrul (IV), aprodul Purice (V) sau Ion Tautul Logofat, diplomat iscusit, trimis la Iesi de marele domnitor (VI) iar, mai apoi, si de fiul sau Bogdan Voda, care-l va trimite sol la turci (X).

Legendele amintite reliefeaza anumite caracteristici ale personalitatii lui Stefan, numit de Neculce, deseori, "Stefan voda cel Bun", urmand involuntar directia trasata de Grigore Ureche: "om nu mare de statu", "manios", "nelenesu", "la lucruri de razboaie mester" etc.




intr-adevar, in episodul despre aprodul Purice, Neculce noteaza: "nu putea in graba incaleca Stefan-voda, fiind om mic". Taie capul copilului care a tras mai departe cu sageata decat domnitorul (precaut, adauga: "dara intru adevar nu se stie, numai oamenii asa povestesc"), iar in legenda a Il-a scrie: "Stefan-voda cel Bun multe razboaie a batut (a purtat, n.n.),- si asa se aude din oameni vechi si batrani, ca cate razboaie a batut atatea manastiri si biserici a facut". Pe durata indelungatei sale domnii a castigat multe razboaie: "Iar Stefan-voda a inceput a-i goni (pe turci, n.n.) in urma si a-i bate pana i-au trecut de Dunare. Si intorcandu-se inapoi Stefan-voda s-au apucat de au facut manastirea Voroneful" (IV); "Stefan-voda cel Bun, cand s-au batut cu Hroit ungurul" (V); "Stefan-voda cel Bun si cu fiiul sau Bogdan-voda, de multe ori au avut razboaie cu Iesit' (VIII).

indemnul mamei sale, care-i zice "pasirea in cuibul sau nu piere" si al sihastrului Daniil care-i spune sa nu inchine tara turcilor, "ca razboiul este al lui, numai, dupa ce va izbandi, sa faca o manastire acolo, in numele Sfantului Gheorghe", viitoarea manastire Voronet (IV), il determina pe marele domnitor sa-si biruiasca momentul de slabiciune, sa-si adune oastea risipita si sa castige lupta.

Astfel, voievodul apare in legendele lui Neculce in diverse ipostaze: drept, dar neinduplecat, viteaz, generos dar justitiar, rasplatind oamenii credinciosi, neobosit in asigurarea independentei Moldovei, dar, mai ales, in postura umana, deplin intelegatoare: nu invoca puterea pentru a intra in cetatea Neamtului, oprit fiind tocmai de mama sa, asteapta rabdator pana ce Daniil sihastrul isi termina rugaciunea, face dreptate unui taran sarac, intr-o dimineata de duminica, intrerupandu-si timpul pentru biserica. Este, de fapt, imaginea domnitorului in memoria afectiva a oamenilor, de atunci si pana astazi.

Sa remarcam si umorul lui Neculce in legenda despre aprodul Purice dar, mai ales, umorul ''negru" din legenda a VUI-a in care se spune ca Stefan-voda "au pus pe Iesi la plug. de au semanat ghinda, de au Jacul dumbravi (paduri de stejar, n.n.) pentru pomenire ca sa nu sa mai acoliseasca (atace, n.n.) Moldova".

Finalul este interesant: "au fost arand cu dansii, cu lesii. i-au fost impungand cu stramurarile, ca pe boi, sa traga. Iar ei se ruga sa nu-i impunga, ce sa-i bata cu biciuscile, iar cand ii bate cu biciuscile. ei sa ruga sa-i impunga."



loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani