Caravana cinematografica (fragment comentat) de IOAN GROSAN referat






Caravana cinematografica
(fragment)


"Caravana cinematografica intra in sat pe la orele cinci dupa-amiaza. Ploua marunt si prin parbrizul aburit al camionului primele case se zareau ca niste mogaldete. Cand ajunse in dreptul unei cruci de lemn pe care era rastignit un Cristos de tabla, mancat de rugina si cu un brat lipsa, camionul se opri. Langa cruce statea un om imbracat cu o pufoaica."


Inceputul povestirii lui Ioan Grosan are evidente note intertextuale, fie ca e vorba de celebra ora cinci a dupa-amiezii (ironizata candva de Paul Valery), fie ca se face aluzie la acel Cristos de tabla cu care incepe romanul rebrenian Ion. Atitudinea ironica, poate sursa de umor fin, puncteaza ideea unui dialog cu modelul literar insusi, atitudinea usor ludica a autorului subliniind mai ales ca este imposibil "de a trai in afara textului infinit" (Roland Barthes, apud Cristina Haulica, Textul ca intertextu-alitate). Pe de alta parte, se retine perspectiva, una filtrata printr-un parbriz, care deformeaza realitatea (oare caravana nu este ea insasi garantia acestei deformari?), casele din Mogos zarindu-se nu intamplator "ca niste mogaldete". Nu in ultimul rand, trebuie sa mentionam ca viziunea lui Ioan Grosan are ceva grotesc: langa crucea de lemn cu un Cristos e tabla ruginit si avand un brat lipsa, "statea un om imbracat in pufoaica", nu mai putin rastignit intr-un calvar abil camuflat.

Impinse de urale, tancurile patrundeau in cele din urma pe creasta, curatind locul. Si-atunci se auzi din nou, nefiresc, urletul. isi incorda pnvirea cautand sa descopere prin transeele intoarse, printre tancurile si camioanele rasturnate sursa acelui strigat prelung. El tasni a treia oara si ea isi dadu seama ca cineva urla in sala. «Aprindeti lumina!» striga Plopu.

«Ce-i acolo?» zise Tavi. Un zgomot de banca rasturnata si-o palma rasunara dinspre primele randuri. «Aprindeti o data lumina!» striga Plopu. Urletul porni iarasi cu mai multa forta. «Darcleu, striga Plopu, vina aici!» Darcleu se ridica incet in picioare, holbandu-se infricosat. «Vina, ma, iute, maica ma-tii, si tine-l de maini!» Doamna Benea incepu sa tipe. «Ce se-ntampla aici?» striga Tavi si ea ii vazu degetele tremurand pe spatarul bancii. «Strange-I de mana, apasa-l, asa, se auzi Plopu gafaind, gata, ii trece». Urletul scazu in intensitate, se domoli schimbandu-se intr-un grohait ragusit. «Unde-i lumina? Aprindeti lumina!» striga Tavi.




«Domnilor, rasuna ciudat de melodioasa vocea invatatorului, va rog, apa! Aduceti niste apa!» Se sculase intorcand un chip speriat in bataia razelor care se intersectara rapid, ca si cum ar fi cautat in intuneric o tinta, si-apoi explodara urmarind curba unei grenade singuratice. Urletul reiz-bucni insotit de sunetul infundat al unui corp care se zbate. «Dumnezeii vostri, vreti sa-l omorati? Opriti filmul!» striga Plopu. «L-am scapat!» tipa Darcleu. «Pune genunchiul!» facu Plopu. «Unde-i intrerupatorul?» striga Tavi. «Langa soba! Opreste filmul!» Tavi se repezi spre soba, incaleca o banca, ajunse langa perete si aprinse lumina. () «Ce se-ntampla? intreba Tavi. Ce dracu faceti acolo?» «Pista, tovarase Tavi, sopti Atanasiu Gica incercand sa-si descurce trupul din banca, s-a speriat, i s-a facut rau, el e bolnav, s-a speriat.»"


Secventa este deosebit de semnificativa pentru intreaga povestire, marcand reactia, cat se poate de fireasca a realitatii la scenariul deformator pe care il aduce cu el tovarasul Tavi. Filmul de razboi care trebuie comentat in ziua urmatoare (nu din perspective estetice, fireste, ci in ipostaza lui de model) este intrerupt de urletul imbecilului satului, care, dupa afirmatia unui personaj, "5-a speriat". Spaima celui mai putin constient denunta scenariul, ca deosebit de violent. Mai mult insa decat a produce spaima, scenariul il poate ucide pe cel incapabil sa se protejeze prin dedublare, cum o fac de altfel perfect ceilalti. Plopu este cel care constientizeaza ca Pista poate fi omorat prin acest film introdus cu brutalitate in lumea satului: ''Dumnezeii vostri, vreti sa-l omorati? Opriti filmul!"

Se remarca metamorfoza personajului din momentul acelui urlet semnificativ, care se pare ca ar conta mai mult decat iluzia si decat relatia care s-a stabilit intre ea si oameni. Plopu devine autoritar, da ordine si cere sa se aprinda lumina, acea lumina spre care tinde aproape inconstient Tavi insusi, care isi pierdu pentru un moment siguranta. O evidenta schimbare sufera domnul director Benea, a carui voce "rasuna ciudat de dulce". Cel mai puternic marcat ramane Tavi, dezorientat evident ("Ce se-ntampla? intreba Tavi. Ce dracu faceti acolo?"), ca o sugestie ca e absolut vulnerabil in momentul cand scenariul caruia i se integreaza incepe sa nu mai functioneze.

TEME DE LUCRU:

. Cititi in continuare nuvela si comentati afirmatia doamnei Benea: "Vai, cat mi-e de rusine nt-am comportat ingrozitor, ingrozitor."
. Identificati elemente de oralitate a stilului si analizati efectul lor expresiv.
. Descoperiti, in nuvela, simbolurile narative si comentati-le semnificatia, punand in relatie scenariul cartii cu scenariul vietii.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Scriitori romani