Cartea nuntii de G. Calinescu referat





I capitol: "O sarutare in tren"

Jim pleaca cu trenul acasa. Pe parcursul calatoriei, Jim intalneste o frumoasa fata, care statea cu el in acelasi compartiment. Intre cei doi s-a infiripat o legatura, din momentul in care a vrut sa o ajute sa deschida geamul, cand i-a atins mana, fara sa vrea, apoi, cand au intrat in tunel unde era intuneric, ceea ce i-a pricinuit fetei frica, iar Jim a luat-o in brate si a sarutat-o, dupa care aceasta a fugit.

II capitol: "Casa cu molii"

Cand a ajuns acasa, in strada Udricani, Jim a observat ca toate usile si cercevelele, erau schimbate, dar totusi mancate de molii. Jim se instaleaza intr-o camera plina de praf, cu mirosuri de mucegai, iar in aer se simtea seara un miros imbietor de "regina-noptii". Mama sa, i-a aranjat cartile in biblioteca si i le-a sters de praf. Dar ea a crezut ca i le-a aranjat in ordine, insa pentru el era o dezordine de nedescris, ajungand sa o critice pe mama, aceasta vrand sa-i faca doar un bine.


III capitol : "Masa celor zece"

In acest capitol, Jim sta la masa si cu aceasta ocazie, revede toata familia: pe tanti Magdalina, mama sa, pe tanti Ghenca, pe tanti Mali, pe tanti Catarina, pe tanti Agepsina, pe tanti Fira, pe Silivestru si pe dom' Popescu.


IV capitol: "Lola, Dora si Medy"

Lola, Dora si Medy, erau cele mai bune prietene ale lui Jim din copilarie. El se reintalneste cu ele, se distreaza impreuna, rad, dar el pune ochii pe Lola si pe Dora, iar apoi nu stie care ii place mai mult.

V capitol: "Oracolul lui Bobby"

Domnul profesor Silivestru Capitanovici, scoate la lectie zece elevi sa-i asculte la teorie, dar niciunul dintre cei strigati nu stia sa dea un raspuns corect, asa ca fiecare a luat cate un unu. Apoi, a ascultat piesa muzicala de la pagina 15. Insa i-a venit randul si lui Bobby Policrat, care clapanea ca o barza in spatele clasei si nu vroia sa cante fiindca era ragusit. Asezandu-se pe scaun, dupa ce l-a alergat pe Bobby prin toata scoala, profesorul rasfoia un oracol cu niste fotografii cu femei, vedete de cinematograf, apartinand unei eleve din clasa a saptea.

VI capitol: "Planeta de tanar"

Bobby vroia sa o trimita pe sora sa Vera acasa la Silivestru sa-i declare ca oracolul a fost luat de la ea. In acelasi timp, Jim i-a trimis o scrisoare Dorei in care ii spune ca vrea sa discute ceva cu ea. Silivestru trimite o scrisoare de amicalitate unei prietene careia ii cere sa se intalneasca. Iesind din curte cu masina, Jim se intalneste cu Vera, care venea sa vorbeasca cu Silivestru. El o ajuta pe Vera in discutia in lrgatura cu Bobby si apoi o conduce acasa cu masina. Apoi ii propune sa se mai intalneasca. Jim totusi se gandea sa aleaga intre Lola, Dora si Vera. Cei doi tineri, Jim si Vera dupa ce s-au intalnit si plimbat au ajuns sa se cunoasca si sa se placa.


VII capitol: "O partida de natatie"

Lola, Dora si Medy, il invita pe Jim la Constanta la o partida de natatie. Jim insa isi tot pune intrebarea care dintre Lola si Dora il iubeste mai mult, caci el nu se poate hotari intre cele doua.


VIII capitol: "Ce are Vera noastra?"

Pe fata Verei si in comportamentul ei apar semnele iubirii, care o tulbura si o aduce intr-o stare de inconstienta, dandu-si seama de ca ii place de Jim. Cand s-a intalnit cu el, i-a parut bine, dar totusi exista teama de a fi certata cand ajungea acasa. Insa Jim o convingea mereu sa se reintalneasca.


IX capitol: "Eros asiatic"

Jim le facea curte si Verei, dar si Lolei, dar era parca mai atras de Lola la inceput, pentru ca aceasta nu-i prea dadea atentie, dar pe parcurs ce se intalnea cu Vera isi dadea seama ca de ea ii placea mai mult. Apoi a aflat si el ca Lola urma sa se marite cu un ofiter, si i-a cerut Verei sa se marite cu el.

X capitol: "M-me Policrat et C-nia"

Dupa ce a cerut-o in casatorie pe Vera, cei doi au plecat spre casa Verei, unde aceasta i-a facut cunostinta lui Jim cu mama ei, care era foarte bucuroasa de prezenta lui. Apoi, au intrat in odaie, unde Jim si doamna Policrat vorbeau si faceau pregatirile de nunta. Dupa putin timp a venit Camelia si Protopopescu care erau fiica si ginerele doamnei. Dupa ce au facut cunostinta cu Jim si dupa ce au mancat, acesta s-a retras din camera si a plecat cu Vera la ea ca intre indragostiti. Dupa aceasta discutie, Jim a plecat acasa.



XI capitol: "Marele divan"

Jim isi facea planuri pentru casatorie si era foarte entuziasmat ca in sfarsit gasisepentru casatorie si era foarte entuziasmat ca in sfarsit gasise persoana potrivita pentru el. Prin casa lumea se certa deoarece Silivestru vroia sa se casatoreasca cu o colega de serviciu, iar Lisandrina cu un barbat la care tinea mult. In momentul in care Jim a venit sa-i anunta de nunta sa cu Vera, cearta se iscase mai tare, deoarece nu vorbise inainte cu mama lui si lucrul acesta a suparat-o pe ea.

XII capitol: "Nelinisti prenuptiale"

Jim dupa cum ii promisese Verei, veni cu inelele de logodna la ea. Aceasta se bucura mult , apoi se intinsera in pat si incepusera sa faca planuri de nunta, incepusera sa vorbeasca de dragostea lor si de alte "nimicuri" cum le numeau ei. Au stat asa toata ziua pana in momentul cand a venit madame Policrat sa-i cheme la masa. S-au dus bucurosi si au luat cina cu madame Policrat si cu fata acesteia impreuna cu sotul ei.




XIII capitol: "O gala de box"

In acest capitol, ne este prezentata o gala de box, la care merg Jim, Vera si Bobby. Bobby venise la Jim sa-l anunte ca va avea loc o gala de box, iar acesta la insistenta Verei a acceptat si a plecat. Dupa ce au vazut meciul au plecat acasa, insa Vera era un pic ametita deoarece Jim ii daduse sa bea vin. Cand au ajuns acasa, Vera i-a cerut lui Jim sa o sarute.

XIV capitol: "Vino din Livan, mireasa!"

Capitolul acesta incepe cu pregatirile pentru nunta, care erau facute de femeile din casa cu molii. In ziua cu nunta, toate doamnele din partea miresei erau frumos aranjate si cu cadouri in brate pentru tinerii indragostiti. Dupa ce s-au cununat religios, Jim si Vera au mers in camera fetei ca sa faca bagajele de plecare.


XV capitol: "Oglinda constelata

XVI capitol: "In patul meu noaptea am cautat pre cel ce iubeste sufletul meu"

XVII capitol: "Ingerul din casa cu molii"
XVIII capitol: "Moartea lui Silivestru"

La priveghiul lui Silivestru, atitudinea celor din casa este relaxata, membrii familiei par sa fie in toane bine dispuse sa vada in sinuciderea lui Silivestru un eveniment picant. La inmormantare nu plange nimeni, mai mult, imbracamintea in doliu nu produce nici un efect, deoarece "moliile" o imbracasera in nenumarate randuri chiar cu ocazii mai vesele asezate-n jurul mortului asemenea unui card de corbi matusile lui Jim privesc tinta catre mort deoarece doresc sa-si intipareasca in minte chipul sau, nu pentru ca l-ar iubi prea mult, ci pentru ca doresc sa mai adauge ceva la tezaurul de amintiri al familiei.



XIX capitol: "Facerea lumii"


George Calinescu

Critic, istoric si teoretician literar, prozator si poet, G. Calinescu (1899-1965) a marcat decisiv creatia noastra critica si romanesca. A fost unul din cei mai straluciti profesori ai Facultatii de Litere din Bucuresti, dar anii tulburi de la inceputul deceniului al saselea au condus la indepartarea sa definitiva de catedra.

Conceptia sa despre critica si istoria literara rezulta dintr-o vocatie si o personalitate puternica, nesupusa vreunor canoane. Intemeierile ei teoretice sunt clarificate, in principal, in studiile "Principii de estetica" (1939) si "Istoria literara ca stiinta inefabila si sinteza epica" (1974).

Principiile pe care se intemeieaza conceptia calinesciana despre critica si istoria literara s-au concretizat in cateva volume ce-i atesta personalitatea unica: "Viata lui Mihai Eminescu", "Opera lui Mihai Eminescu", "Viata si opera lui Ion Creanga", monografiile "Nicolae Filimon" si "Grigore Alexandrescu".

In toate, ideile sale devin operationale si sunt puse in miscare in mod stralucit, atestandu-i virtutile creatoare.

Opera sa capitala, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent" (1941), unica pana astazi, intruneste toate aceste calitati.

Dimensiunea creatoare, afirma G. Calinescu, face cu necesitate parte din structura criticului literar. Dintre toate genurile in care s-au manifestat talentul sau beletristic, creatia romaneasca a consemnat realizarile cele mai notabile. "Cartea nuntii" (1933), "Enigma Otiliei"(1938), la care se adauga romanele postbelice "Bietul Ioanide" si "Scrinul negru", sunt creatii originale si solide, atestand anvergura spiritului creator al criticului.









});

Copyright © Contact | Trimite referat