Cearta cu haosul - volum de versuri si proza de Nina Cassian referat





CEARTA CU HAOSUL - Volum de versuri si proza de Nina Cassian (1945-l991). Antologie, prefata si tabel cronologic de Nina Cassian, Bucuresti, Ed. Minerva, col. "Biblioteca Pentru Toti", 1993.

Volumul pastreaza ordinea cronologica a cartilor anterioare din care au fost selectate textele; in cuprinsul lor, autoarea recunoaste (intr-o Nota) a fi intercalat si poezii inedite din respectivele perioade de creatie.

In Addenda sunt incluse citeva "puncte de referinta", in conceptia Nina Cassian precum debutul, poeme si fragmente de poezie aparute intre anii 1948-l955, reprezentind formule lirice pe care poeta nu le trece sub tacere, chiar daca a iesit de mult din teritoriile lor. Ele sunt - considera ea - "semne ale unor ani tulburati de violentarea ritmului devenirii mele".

Cearta cu haosul a fost pregatita pentru tipar in 1983-l984, dar decizia autoarei de a se stabili in S.U.A. (in 1985, ca azilanl politic) a intrerupt orice posibilitate de publicare a sa, pina dupa Revolutia din decembrie . In 1991, selectia versurilor a fost revazuta si adusa la zi de autoare, constituindu-sc (in aprecierea corecta a editorilor) "intr-o marturie incontestabila ca in anii intunecati ai dictaturii comuniste adevarata poezie a supravietuit, infruntind toate vicisitudinile vremurilor". Sunt antologate volumele: La scara l/l (versuri. Bucuresti, Ed. Forum, 1947), Virstele anului (versuri, Bucuresti, ESPLA, 1957), Dialogul virilului cu marea (versuri. Bucuresti, ESPLA, 1957), Sarbatorile zilnice (versuri. Bucuresti, Ed. Tineretului, 1961), Spectacol in aer liber. O monografie a dragostei (versuri, Bucuresti, Ed. Tineretului, 1961), Sa ne facem daruri (versuri, Bucuresti, EPL, 1963), Disciplina harfei (versuri, Bucuresti, EPL, 1965), Singele (versuri, Bucuresti, Ed. Tineretului, 1966), Destinele paralele (versuri, Bucuresti, EPL, 1967), Ambitus (versuri, Bucuresti, EPL, 1969), Marea conjugare (versuri, Cluj, Ed. Dacia, 1971), Recviem (versuri. Bucuresti, Ed. Eminescu, 1971), Loto-Poeme (versuri. Bucuresti, Ed. Albatros, 1972), De indurare (versuri, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1981), Numaratoarea inversa (versuri, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1983), Jocuri de vacanta (versuri si proza, Bucuresti, Ed. Cartea Romaneasca, 1983), Nocturne (versuri, 1985, volum inedit), Printul Miorlait (versuri pentru copii, Bucuresti, Ed. Tineretului, 1957), Povestea a doi pui de tigru, numiti Ninigra si Aligru (versuri pentru copii, Bucuresti, Ed. Tineretului, 1969), Roscata ca arama si cei sapte soricari (versuri pentru copii, Bucuresti, Ed, Ion Creanga, 1985), Atit de grozava si adio (proza, Bucuresti, Ed. Cartea Romaneasca, 1971), Confidente fictive (proza, Bucuresti, Ed. Cartea Romaneasca, 1976).

In linii generale, selectia poemelor din Cearta cu haosul confirma opiniile celor mai autorizati comentatori ai liricii N. C, cu privire la dificultatea de acces a textelor, sub aparentele (uneori livresti, cel mai adesea - ironice) unei formule ce da iluzia "expunerii" eului; M. Ior-gulescu notase, astfel, "cunoscuta atitudine lirica a autoarei ce consta in alaturarea socanta a unor dispozitii ireductibil divergente, armonizate totusi prin tensiunea poetica, totdeauna foarte inalta. /..,/ o poezie lucida si patimasa, cerebrala si frenetica, taioasa si deopotriva bogata in semitonuri si nuante, inclinata spic joc si totodata grava, dramatica, singerind spre zimbet". Prin chiar structura sa antologica, volumul ofera mai degraba spectacolul unei diversitati-in-evolutie decit pe acela al unei unitati de viziune. Autoarea insasi, in Prefata, se caracteriza in primul rind prin "refuzul de a ma consacra unei formule, oricit de reusita s-ar Ii dovedit ea". Principiul de unitate pe care il sugereaza confirma, in schimb, vocatia sa ludic-protestatara, daca ne gindim la experimentele in "limba sparga" (antologate, de altminteri, aici): elogiul limbii romane, ca sunet fundamental al fiintei creatoare ("Fara sa fac o judecata de valoare, cred ca am sarbatorit limba romana pe cit mi-a stat in puteri, in sonurile si dinamica ei, de la susur la orgia de litere si pina la inventiile in "sparga".



Poate ca aceasta este si principala trasatura de unire a variatelor mele carti, de la debut si pina in ziua de azi."). Declaratia de dragoste fata de limba romana a poemului Inscriptie se vede reprodusa si pe coperta a patra, ca un ultim accent, ca o recomandata, dorita, cale de acces la sensul cartii:

"Chiar de voi fi-ngropata
intr-o straina tarina,
tot invia-voi odata
in limba romana".

"Oboseala de cuvinte", despre care marturiseste un text precum

"Bolboroseli si broborigme,
sublime bilbiieli extrase
din captuseala de matase
a luxuoaselor enigme,
abstracte alfe, stranii sigme;

o, toate scapata cind vine
osoasa, unica silaba
si sterge cu falanga-i slaba
obrazul foilor veline. E foarte.
Foarte bine." (Oboseala de cuvinte)


, este o concretizare a dizarmoniei interioare a fiintei, pe care tot cuvintele - in erotica ritualizata, de pilda - aveau sa o vindece. Ritualul perfonrtat potenteaza intensitatea ucigatoare a sentimentului, transformind pulsatia senzuala in "forma de cunoastere si mod de a fi", a unui "amplu, neintrerupt discurs indragostit" (E. Simion).

Mai degraba exegeza a unei pasiuni, decit expresie a acesteia (D. Dumitriu), poezia Nina Cassian se inscrie, la citeva decenii dupa editiile princeps ale volumelor antologate, sub zodia unei clasicitati ce recupereaza astfel si experimentul avangardist, lirica maruntului cotidian, formulele socante (in viziune, dar si in limbaj) ce o impusesera in peisajul literaturii postbelice. Ca si erosul, jocul este o alta cale de cunoastere, in care eul se refuza, se ascunde sub scutul ludicului. loc sau iubire esuata (in Egalitate - "Daca ma imbrac in paun/ tu te imbraci in cangur;/ daca ma inchid in triunghi,/ tu te inchizi intr-un ou" etc, etc), argheziana uneori, in gravele-i "inocente", o asemenea formula lirica isi pastreaza cu orgoliu ambiguitatea esentiala, "complexitatea sa alarmanta" (Gh. Grigurcu), rellex artistic al unei vulnerabilitati asumate ca limita ontologica.

Poezia este singurul factor cosmotic capabil sa implineasca eul in real, impacindu-l cu esecurile-i de neocolit, dindu-i puterea de a le traduce in ritmuri, in armonii, in cadente. Aceasta e si ideea textului care da titlul cartii: Cearta cu haosul este numele poeziei insasi, numele unui act de rezistenta.












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani