Concert din muzica de bach - comentariul romanului de Hortensia Papadat Bengescu referat






CONCERT DIN MUZICA DE BACH
Roman de Hortensia Papadat-Bengescu, aparut in .

Romanul a fost in prealabil citit - in cursul anului 1925 - in cadrul sedintelor cenaclului "Sburatorul"; unele fragmente au fost publicate de-a lungul anului 1926, in revista "Sburatorul". Dupa Fecioarele despletite (1926), Concert din muzica de liach reprezinta cel de al doilea roman din ciclul Ilallipa.

Evolutia spre modernitate a romanului romanesc, in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, ar consta - in conceptia lui Eugen Lovinescu - mai intii in trecerea de la o literatura de factura rurala, la una de factura urbana, iar, mai apoi, prin trecerea de la o relatare lirica si subiectiva, la una obiectiva; ambele aceste tendinte sint ilustrate in chip superlativ, crede criticul de la "Sburatorul", de . P. B. intr-o cronica din decembrie 1926 la romanul Concert din muzica de Bacii, Rugen Lovinescu era de parere ca "romanul acesta creeaza definitiv un gen. In procesul mult discutai al urbanizarii literaturii noastre, la care cu totii ne straduim teoretic, acest roman constituie un fapt incontestabil. O noua literatura romana incepe printr-o afirmatie definitiva: sub ochii nostri se infaptuieste o mare fresca a vietii noastre orasenesti".

Adevarata modernitate pe care o promoveaza literatura Hortensia Papadat Bengescu trebuie cautata insa mai degraba in alta parte, in primul rind in operatia de deconstructie a personajului clasic. Astfel, in romanele din ciclul Ilallipa sint putine personaje care sa mai poata fi raportate la categoria traditionala a "caracterului", cele mai multe dintre ele ilustrind - ca si romanul, atit de novator, al lui Marcel Proust - fenomenul "multiplicitatii eurilor" si inscrierea personalitatii pe o dimensiune a "duratei". Astfel, inca in Fecioarele despletite, scriitoarea dezvolta o teorie a caracterului mai degraba proteic al personalitatii umane; pentru Mini - care e, de fapt, raisonneur-ul romanului - "in orice om e un contrabalans al firii intregi", incit in fiecare psihism individual se gaseste "un atom in germen din fiece simtire". Indivizii ajung sa se diferentieze intre ei prin modul specific in care sint organizate aceste elemente in cadrul unor configuratii mereu altele. Remarcabila este insa ideea ca, asezate intr-o perspectiva a temporalitatii si a duratei, aceste structuri sufletesti sufera un proces neintrerupt de deconstructie si reconfigurare.

Fenomenul acesta al "devenirii" inferioare (necunoscut in cazul personajului clasic) este ilustrat in primul rind, in Concert din muzica de Bach, de pasiunea amoroasa a Elenei Draganescu pentru muzicianul Victor Marcian.

In cazul personajelor din ciclul Hallipa, procesul de configurare sufleteasca nu se incheie practic niciodata; el triumfa intotdeauna asupra configuratiilor particulare, pe care le depaseste de fiecare data spre o noua configuratie.





Ceea ce va defini, pe o coordonata a "duratei", personajul Hortensia Papadat Bengescu va fi, astfel, un fenomen al discontinuitatii; vom avea, asadar, o prima ipostaza a Hienei Draganescu, in care ea se afirma ca o fire eminamente "corneliana", frigida si marcata de un foarte ascutit simt al datoriei. Cu intrarea in epoca pregatirilor pentru concertul Bach, Elena Draganescu devine o cu totul alta persoana, a carei dominanta o constituie fenomenul sensibilitatii. intre prima si cea de a doua ipostaza a personajului nu exista nici un fel de trasatura de continuitate, incit putem spune ca asistam la o inlocuire a personajului "unitar", din literatura clasica, cu personajul "multiplu", specific literaturii moderne. Pe de alta parte, daca plecam de la premisa ca, in viata sufleteasca a oricarui personaj, putem de fiecare data pune in evidenta relatia dintre constiinta individuala si un "supra-eu" rational, este cit se poate de limpede faptul ca, in cadrul unei poetici de tip clasic, balanta va inclina intotdeauna in favoarea "supra-eului". la Hortensia Papadat Bengescu, ca in intreaga literatura moderna, de altminteri, tendinta este, dimpotriva, de a retine mai cu seama cazurile de patologie a constiintei, cazurile - cu alte cuvinte - in care s-a produs o suprimare a controlului rational asupra constiintei. Poetica moderna a romanului este - lucrul se stie foarte bine - profund anti-rationalista.

Consecinta unor astfel de mutatii va fi - in Concert din muzica de Bach. dar si in celelalte romane din ciclul Hallipa - ca personajele vor pierde din ce in ce mai mult constiinta eului lor real (sau a "trupului lor fizic"; in terminologia scriitoarei), ele atribuindu-si cel mai adesea un eu fictiv (este vorba, deci, de "trupul sufletesc"), lipsit de orice legatura cu realitatea.

Este cazul, de pilda, al doctorului Rim, un ins cu o constitutie abstracta, descarnat si frigid, care ajunge insa, in relatiile lui cu Sia, sa se inchipuie drept un irezistibil cuceritor: "Rimul cu dintii galbeni, lungi si rari, miop si prognatic, era numai o masca pusa in gluma "scumpului eu" al lui Rim "frumosul"". Aceeasi suprimare a functiilor critice ale con.sliintei poate fi surprinsa si la printul Maxentiu; eroul - cel real - este un trup debilitat de boala, un barbat timorat de tratamentul mult prea autoritar al sotiei sale, Ada Razu, ceea ce nu il va impiedica, totusi, sa se conceapa pe sine ca pe statuia pedepsitoare a Comandorului insusi, ori ca pe Marele Inchizitor, a carui minie o nimiceste pe sotia adulterina. Atit prin problematica abordata (civilizatia urbana), cit si prin mutatiile adinci de poetica a romanului, Hortensia Papadat Bengescu trebuie considerata drept unul dinlre cei mai proeminenti reprezentanti ai modernismului, in cadrul literaturii romane interbelice.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Scriitori romani