DEN STRAINATATE - Comentariu scurt referat






in Familia, nr. 21, 17/29 iulie 1866.

Pare sa fi fost scrisa la Cernauti (Leca Morariu, op. cit.. Buletinul "Mihai Eminescu", 1930, p. 39),iunde Eminescu se simtea "in strainatate" si-si indrepta nostalgic gandurile spre locurile copilariei. Dupa E. Daianu (Eminescu in Blaj, Tribuna, din 5 mai 1902) poezia ar fi fost scrisa la Blaj.

Nostalgia locurilor natale a mai fost cantata inainte de Eminescu: Creteanu, in Cantecul strainatatii, Alecsandri, in Adio Moldovei.
Versificatia este cea din intoarcere de Creteanu, poezie care de asemenea are ca fond dorul de tara:

Destul mugi furtuna pe fruntea-mi inca juna;
Destule ploi de lacrami, destule am varsat.
Destule zile negre si nopti fara de luna
in calea-mi amarata eu vai! am numarat

(vezi Radu Paul, Izvoarele de inspiratie a cateva poezii ale lui Eminescu, Cluj, 1934, p. 7). Avem insa aceeasi versificatie si-n Miezul noptii de Gr. Alexandrescu.
Influenta poeziei lui Creteanu, Pe albumul doamnei A. F., este problematica. Poezia se afla numai in voi. Patrie si libertate, din 1879, n-am gasit-o in revistele la care Creteanu colaboreaza intre 1855 si 1866, asa ca nu se poate afirma ca Eminescu a cunoscut-o. Radu Paul, op. cit., stabileste insa asemanari de tema si expresie intre Eminescu si Creteanu.

"Dor nemarginit", in intelesul popular pe care il are expresia. Si la Alecsandri, in O seara la
Lido (voi. Lacramioare).

Caci te iubesc, Elena, c-o tainica uimire,
Cu focul tineretii, cu dor nemarginit.

Din pragul casutei [lui Eminescu] se desemneaza maret colinele din fata acoperite cu paduri batrane, care acum cad prada securei hotarate si unor negustori fara de inima" (citat dupa Junimea Moldovei de nord de G. Bogdan-Duica, in Iubita de Ia Ipotesti, Buletinul "Mihai Eminescu", 1930, p. 66).

"La poalele colinelor se lamuresc locuintele dese si frumoase ale satenilor din Ipotesti" (ibid.).

in Familia: domninde; greseala de tipar, dupa cum se poate vedea si din ms.

Sihleanu, in Revederea, se bucura de aceleasi bunuri la care Eminescu ravneste: tovarasii de tinerele (la Eminescu v. 21-22), garlite si paraul (la Eminescu, v. 9-10, 25), padurea si pasarile cantatoare (la Eminescu, v. 12, 26-27), valceaua si dealul (la Eminescu, v. 9, 18-19), visurile de viitor (la Eminescu, v. 16, 32). Si lot Sihleanu, dupa ce enumera aceste bunuri, se simte atat de bine: "intr-a naturii simple placeri", dupa cum Eminescu si-aminteste de "placeri mai naturale".

La Alecsandri, in Dedicatie, avem: "poetice simtiri".

Valea natala din regiunea Ipotesti, la cativa km de Botosani.

La Bolintineanu, in Lupta in padure: Apoi ce puteti a zice; in Sorin:
Tu poti a-mi spune, in Domnul de roua: trebuie a ma duce.

"Visari de-un ideal" ar exprima prima dragoste din copilarie a lui Eminescu. Din strainatate are legatura de fond si de expresie cu versiunea manuscrisa pe care o dam mai jos (vezi indeosebi strofa 8), si cu alta incercare poetica din tinerete Un roman (vezi G. Bogdan-Duica, Iubita de la Ipotesti, loc. cit., p. 65 66).





Im ms. 2259, f. 37-38 se afla versiunea poeziei Din strainatate, cu unele forme deosebite si cu strofe in plus fata de textul publicat in Familia. Aceasta varianta, datata 1865 si cu modificari ulterioare, este barata cu creionul. Poarta nr. 33 in volumasul ce-1 pregatea Eminescu pentru publicare prin 1870. Faptul ca o bareaza insemneaza, poate, ca autorul ii prefera forma adusa la cunostinta publicului in Familia.

Cum este o versiune deplin inchegata, o transcriem aici, pentru interesul ei istorico-literar:

DIN STRAINATATE

1. Cand lumea-nveselita surade, bea si canta, Cand toti ciocnesc pahare cu ochi stralucitori. Un suflet plange-n parte si dorul ii framanta Caci patria-si doreste si campi-i razatori.
2. Si inima aceea ce geme de durere Si sufletul acela ce canta amortit
E inima mea trista ce n-are mangaiere, E sufletu-mi ce arde de dor nemarginit.
3. Sa mai salut o data colibele de paie, Dormind cuiburi de vulturi pe stanci ce sepraval. Cand luna printre nouri, regina cea balaie,
Se ridica prin codrii din fruntea unui deal.
4. As vrea sa am coliba de trestii, mitutica -
In ea un pat de scanduti, pe el un pui de-odor Sa doarma. Eu la munte sa vad cum se ridica Cu fruntea Iui cea stearpa lovindu-se de nori.
5. Cu ea de brati sa treier campia-nfloritoare, Unde a mele zile din raze le-am tesut, Unde-nvatam din rauri murmurul de-ncantare, Unde-nvatam din codri misterul cel tacut.
6. Melodica soptire a raului ce geme. Concertul ce-l intoarna al paserilor cor, Fosnetul trist si timid al frunzei care freme
Ele m-umpleau de cantec, cum ma umpleau de dor.
7. Visam Adesea fruntea-mi de-o stanca razamata, Priveam uimit in raul ce spumega amar
Si azvarleam vro piatra in apa-nvolburata, Rideam, cantam degeaba-plangeam chiar in zadar.
8. Apoi mi-aduc aminte O zi de primavara Si m-am trezit in lunca cun pui cu ochi de foc, Cu parul negru-n coade, cu fata zambitoare, Ea-si pleca ochii timizi - si eu am stat pe loc.
9. Ce s-a-ntamplat de-atuncea eu nu-mi aduc aminte. Adesea insa noaptea cand mai nebun veghez
Eu vad ca si aievea: biserica - morminte. Iar printre ele unul c-o cruce neagra vaz.
10. S-a dus! De-aceea insa as vrea inca o data Sa yad lunca cea verde, sa vad valea de flori, Unde ales de bratu-i, in noaptea instelata, Sedeam pe stanca stearpa spunandu-i ghicitori.

11. Azi sa ghicesc ce-i moartea? Iata ce-mi mai ramane. Stiu eu de ce-am iubit-o? Stiu eu de ce-a murit? Adesea nu dorm noaptea Gandesc, rasgandesc bine Si nu ghicesc nimica cu capu-mi ostenit.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Scriitori romani