Fatalaul - figura angelica a fatalaului de Tudor Arghezi referat







In mitologia Florilor de mucigai (1931), un rol privilegiat il detine androginul. Poezia Fatalaul are in centru epifania unei fapturi cu o dubla alcatuire, masculina si feminina. Din combinarea masculinului cu femininul intr-o singura persoana a rezultat aici o imagine caricaturala, situata la limita dintre gingasie si grotesc, amintind astfel de estropiatii lui Hieronymus Bosch:

"Cu vreo cateva tuleie,
Ma, tu semeni a femeie.
La sprinceana
Fetiscana,
Subsuoara
De fecioara.
Ai picioare
Domnisoare,
Coapsa lata
Adancata,
Ca-n zuvelci;
Urechile, ca doi melci;
Doi zulufi cu doi carcei;
Doua boabe de cercei
Dezlipite, de muiere.
Si - al dracului! - a miere
Si a tiparoase
Hoitul tau miroase.
Ti-este mana
Ca smantana,
degetele ti-s -
Parca ti le-a scris -
Gemene,
Sa semene;
Degetele: ca viermusii,
Pielea: pielea corcodusii.
Solz de sticla-n unghie,
Ochiul tau injunghie,
Gura ta subt firisoare-i
Pafta cu margaritare".



Acest efort sincretic de impreunare a celor doua sexe, precum si a suavitatii cu monstruosul, are la baza oximoronul:

"Cu vreo cateva tuleie,
Ma, tu semeni a femeie";
Si - al dracului! - a miere
Si a tiparoase
Hoitul tau miroase".

De asemenea, feminizarea insolita a eroului viril e figurata cu ajutorul comparatiilor concrete, ce constau in asocieri inedite de obiecte:

"Urechile, ca doi melci";
"Ti-este mana
Ca smantana";

"Degetele: ca viermusii"
etc.

Accentul cade, desigur, pe proprietatile anatomice feminine:

"La sprinceana
Fetiscana,
Subsuoara
De fecioara.
Ai picioare
Domnisoare,
Coapsa lata
Adancata"



Figura angelica a Fatalaului trimite la acele ciudate zeite cu barba ca Cybele frigiana, Fortuna si Venus barbata romana, la majoritatea divinitatilor lumii si ale vegetatiei, care poseda o dubla sexualitate (Artemis, Attis, Adonis, Dionysos) sau chiar la Zburatorul autohton. Ca si aceste personaje mitologice. Fatalaul lui Arghezi este o zeitate deopotriva favorabila si nefasta. Forma si latenta, fiinta si nefiinta, inger si diavol, Fatalaul mangaie si raneste in acelasi timp:

,,Buzei tale apa da
Fantana si leapada.
Fata, de cum te-o vedea,
Ca din vant ramane grea,
Caci pleoapa de ti-o ridici
O ciupesti cu trei furnici".

Aceeasi unificare a contrariilor, aceeasi alternanta a modalitatilor antitetice descoperim si in incercarea poetului de a reconstitui originea supranaturala a Fatalaului:


"O fi fost ma-ta vioara,
Trestie sau caprioara
Si-o fi prins in pantec plod
De strigoi de voievod?
Ca din oamenii de rand
Nu te-ai zamislit nicicand.
Doar anapoda si sparc,
Cine stie din ce smarc;
Morfolit de o copita
De faptura negraita
Cu carne de gheata,
Cu coama de ceata,
Cu uger de omat
Iese asa fel de fat".



Ceea ce a rezultat reprezinta o faptura mitologica, un demon intre oameni: ,fiin atata-mparechiere si impreunare I Tu ai iesit talhar de drumul mare I Na! fine o tigare".

Forma poeziei contribuie si ea la realizarea atmosferei mitice. Stilul oral, apropiat de vorbirea familiara, chiar argotica ("Cu vreo cateva tuleie, I Ma, tu semeni a femeie"; ,Si - al dracului! - a miere I Si a tiparoase I Hoitul tau miroase"; ,Jrata, de cum te-o vedea, I Ca din vant ramane grea"; "O fi fost ma-ta vioara [] I Si-o fi prins in pantec plod I De strigoi de voievod?") si limbajul popular, usor invechit ("fatalau", "tuleie", "muiere", ,pafta". ,sparc", ,plod' etc.) conduc la un rafinament artistic, inrudit cu al descantecului.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu









Scriitori romani