GH. DIN MOLDOVA (GEORGE KERNBACH), VERSURI SI PROZA, IASI, 1912 referat






Publicarea acestui volum nu poate fi inteleasa decat admitand ca pietatea amicilor editori le-a colorat cu mult optimism chibzuiala critica cu care s-a cules bagajul literar adunat in cele 169 ini de versuri. S-a cules probabil tot, deoarece s-au cules si poezii care n-au avut niciodata nici un rost si pe care nici lumea de astazi, nici cea de maine nu li-l putea da.

B. P. Hasdeu tiparea Revista noua si era vesel sa dovedeasca ca are in ceata sa si poeti ai amorului naturalist si spiritual si totusi patruns de o nota de moale duiosie, cum aveau Convorbirile Literare. De mult timp doara Convorbirile indreptasera atentia spre Heine care, de altfel, nu patrundea in Romania numai prin Convorbiri, ci si de ex. prin proza lui Grandea, care-l traducea din frantuzeste si care se inspirase de istoria lied -ului german scrisa de Scherer, tot in frantuzeste. De mult timp poetii "Junimei" imitau pe Heine. Acum ii sosea si lui B. P. Hasdeu - si inca de la un moldovean - un caietel de versuri cu rugarea sa aleaga din el ce gasi mai bun pentru Revista noua. Si astfel Gh. din Moldo intra in lumea literara sustinut si de simpatia de care Revista noua se bucura. La reusita aceasta [contribuia si faptul ca] era doar langa Delavrancea si Vlahuta.

Acum insa Gh. din Moldo este singur, strans in cele 169 ini, vioi si simpatic, bun si glumet, modest si constient de lipsa-i de putere creatoare, despre care si el insusi vorbeste . Acum il putem judeca in sine, neturburati, nesugestionati de reflexul atmosferei in care se ivise.
1. Mai surprinzatoare decat oricand se vede astazi clara nepasarea formei sale.
Curajul de-a moldoveniza limba literara ni se pare o reactiune pe care nimeni nu o aproba si care nu-i periculoasa; daca ea ar veni de la un - Eminescu, ar fi, caci un Eminescu ar putea duce multa lume pe urma sa. Spiritele mai inferioare nu pot primejdui limba unica in care intrusii provincialismului sunt bineveniti cand sunt necesari sau proprii sa exprime anume nuante, dar din care trebuie exclus tot provincialismul inutil.
La Gh. din Moldo provincialismul este o sinceritate: nu putea altfel; este natura, fara de care s-ar pierde inca ce din putinul farmec ce-l are. De aceea i-l primim. l-l primim mai ales cand este intentionat si se califica insusi ca povestitor "in dialect moldovenesc" (Nunta).

Asadar, nu dialectul Nuntei, nu concesiunile ineviile dispalc, ci alte greseli. Greseli comice uneori. Exemple:

S-aprinde sangele-n artere
Ca nu de obiceiul lui - (p. 150)
Jupiter
Banuit-ai a femeii
Pentru gaste simpatie - (p. 98).
Dar cand ni-i sila de chiar noi (p. 15)
Cate visuri tulburat-a.
Cate vieti - zadarnicit! (p. 26).

Asa greseli (si altele asupra carora nu mai insist) le-am

Eu ma duc si las in urma
Plin de versuri un caiet.
Versuri care n-au sa-mi deie
O cununa de poet. (p. 71).

Si:

Ramane- dupa mine
Un ulcior intreg de oase
Si-ntre mii de versuri rale
Cate stihuri frumoase, (. 64).
Ierta lui Pralea si lui Scavinschi, dar nu unui poet de astazi, care vine dupa Eminescu si Cosbuc!
Si metrul lui Gh. din Moldo nu-i ingrijit. Ca sa-l vedeti ce nefiresc curge, cititi versurile de mai la le accentuand unde gasiti accentul grav:

Mica mana picior mic
Razele lunii balaie
Eu, ca flutur ce mi-am atins
As vrea sa fiu regele Midas
Gura ei imi zicea "du-te"
Am deschis noaptea fereastra
Robie cu lanturi grele
Sudori calde in siroaie etc.

A evita un hiat nu mi se pare mestesug greu. Cum il evita Gh. din Moldo se poate vedea din exemplul urmator, in care e si a dau un ea: de-apa, iar e si u un eu (?!): te-urmaresc (. 20).

Si nu cati nepasatoare
Nici-nainte, nici-napoi,
Ca s-o picatura de-apa
Dintr-un repede suvoi.
Iar cercand a te-ntelege
Te-urmaresc cu ochii tristi

Exemplele relative la forma sunt suficiente.
2. Sa ne orientam acum in cuprinsul volumului.
Este un cuprins modest.

Poeziile lui au rasuflarea scurta, terminata in cate strofe; sunt niste luciri trecatoare prinse iute, necrescute si nehranite din adancuri sufletesti. A scris si Goethe asa ce: Wer nie sein Brot mit Tranen ass; a scris si Heine, pe care si Gh. din Moldo il traduce de cate ori indicandu-l astfel ca poetul sau de orientare; au scris si altii, multi; si la noi; dar banali ca Gh. din Moldo n-au fost. Rasuflarea scurta n-ar fi un cusur; un suspin ca Ober allen Gipfeln ist Buch este mai economic in vorbe decat mai toate poeziile poetului roman, dar este un suspin cu adancimea si emotia goetheana; cusurul este - banalitatea, care nu-i sade bine nici romanului.





Acuza este, fireste, gra; a fi banal insemneaza a nu avea dreptul sa apari in literatura si acuza trebuie dovedita. Doda este usoara; cate citatii, care se pot inmulti cu usurinta, sunt suficiente ca s-o constituie:

Daca vrei sa fii iubita,
Da-i parale lui Didin:
El - sarmanul! - ne razbuna
Pe noi isti care platim.

(Unei babe, p. 3)

Anii zboara, viata trece,
Cu ea visele-mi se duc:
In pustietatea rece
Raman singur ca un cuc (p. 45).

Frati de sange, frati de lupta.
Azi e zi de sarbatoare:
Orice inima tresalta
Pentru lupta viitoare
Si cu drag pe-a lumii harta
Azi privirea noastra cata
Tarile cc-au sa inchege
Dacia neatamata (p. 57).

Din cand in cand banalitatea isi adaoge cate un ingredient de urat si de spirit. Ce mester este de cele mai multe ori Heine in astfel de estetice dracii! Dar Gh. din Moldo ne crede capabil sa gustam din:

Cucuie, pasare sura.
Sa tacem dc-acu din gura.
Ca velcatu ni-i sfarsit:
Amandoi am ragusit.
Tu ai dat de-o poama rea
Ragusit-ai si nu prea;
Eu, de-amor fara sfarsit.
Chiar de veci am ragusit! (p. 91).
In poezia ce-i spune "voia sa din urma" (p. 70) poetul se teme ca "gandurile" lui se vor preface in - viermi (!),


Tot ce-am avut mai scump aice Sub flori acuma hodineste, Acolo unde nu-i durere Si unde totul se sfarseste, (p. 90).

daca-l vor ingropa in lut si nu-l vor arde pe rug: Viermi din ganduri! Si Blestemul (p. 146) este o proba de spirit fara gust, ca si Antiteza (p. 138), ca si Contimporanilor (p. 141), care de altfel are, fata de exemplele citate, cel putin logica. Ad Hominem (p. 49) cade in aceeasi categorie indoita: banal si fara spirit.
Conchidem deci ca astfel de "poezii" nu au meritat sa fie culese.
3. And o flacaruie de sentimente, Gh. din Moldo se simti stimulat de literatura noastra, pe care a citit-o cu dragoste. Si indemnandu-se a cantat si el. Urmele ramase in versurile lui descoper si citirile lui.
De departe si-o singura data il simt pe D. Bolintineanu in

Ada, dulcea mea frumoasa
Pline cupele cu vin.

V. Alecsandri zambeste in versul:

Ducand cofita plina cu fragi.

M. Eminescu apare mai des. Cu vorbe, pe care el le-a pus in curs poetic ("capistea" "smulte") sau ca prototip al versurilor:

Vrand capat suferintei mele
Si capat zilelor sa-mi pun,

si

Lasa-ti lumea ta, iubito,
Vino-n codrul plin de taine

Dintre staini mai gasim citati (afara de Heine) pe Piron si pe Anacreon, care se simte bine in originalele Rasplata (p. 74) si in La hora (p. 124). Vorba ceea: Spune-mi cu cine te-nsotesti, ca sa-ti spun ce fel esti. Influentele arata directia generala.
Influentele aici aratate in amanunte nu sunt adanci, sunt urme marunte, fara multa importanta, care tocmai din aceasta cauza s-ar fi putut inlocui cu ce - original.
Cand influenta era sa vie de la spirite mai mari decat Piron si Anacreon, ea se oprea inainte unei bariere sufletesti, pe care n-am nici un motiv s-o mai cercetez. Ca sa za ce-a gasit poetul in Hamlet, cititorul poate cerceta insusi poezia cu acest titlu (p. 32)!
4. Gh. din Moldo s-a cunoscut mai bine decat l-au cunoscut editorii lui. Va ramanea si el, dar, cum zise, numai cu "cate stihuri frumoase", in vreo antologie care voi sa dea icoana completa a vremii noastre, in vreo cercetare de literatura ata ce cerceta sferele de influenta straina, in gura vreunui lautar.

De ce?. Durere, In poale, indoiala, Saman si alte cate sunt intr-ader poezii placute. in forma populara si frumoase sunt iar si cate, Nunta stand in fruntea lor. Si Vara, un sonet-pastel, este frumoasa. Cine citi atata cunoaste foarte bine felul poetului.
Restul nu adaoga mult la placerea noastra si - lasand arta la o parte - nu-i nici ca psihologie atat de interesant, ca sa ne oprim mai mult la aceste ini.


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani