Ion creanga (1839-1889) - autorul si opera referat






Prozatorul s-a nascut la 10 iunie 1839, in satul Humulesti (Neamt), fiind fiul lui Stefan al Petrei Ciubotariul si al Smarandei Creanga, "razesi fara Pamanturi". incepe scoala in satul natal (1847), intrerupta dupa numai un an, dar continuata la Brosteni (1849), Targu Neamt (1853 - 1854) si Falticeni, la scoala de "catiheti" (1854), unde apare inscris cu numele de Ion Creanga in loc de Ion Stefanescu. Strabunicul dinspre mama se numea tot Ion Creanga in 1858 absolveste cursul inferior al Seminarului de la Socola, inceput in 1855, iar in 1859 este hirotonisit diacon la Iasi. Se inscrie la Facultatea de Teologie (1860), fara a mai apuca s-o frecventeze, aceasta desfiintandu-se. Din 1864 urmeaza cursurile Scolii Normale Vasiliene de Ia "Trei Ierarhi'; unde il va avea director pe Titu Maiorescu. Remarcat de critic, devine institutor chiar din anul al doilea de studii. Intra in conflict cu autoritatile bisericesti, datorita conduitei sale prea lumesti. Suspendat atat din postul de diacon, cat si din cel de institutor (1872), traieste o vreme din veniturile unui debit de tutun. in 1874 este reangajat in invatamant. Castiga pretuirea lui Mihai Eminescu - pe atunci revizor scolar -, care-l introduce la "Junimea". Debutul literar are loc in "Convorbiri literare" (1875), cu povestea Soacra cu trei nurori. La "Junimea", Creanga este apreciat si pentru anecdotele si povestile lui corosive, spuse "ca pe ulita mare". Cariera literara a prozatorului se incheie, practic, in . Moare in acelasi an cu Mihai Eminescu, 1889, in noaptea de Anul Nou.





Opera autorului contine urmatoarele titluri:

I. Manuale pentru clasele primare: Metoda noua de scriere si cetire pentru uzul clasei Iprimare (1868), invatatorul copiilor (1871), Povatuire la cetire prin scriere dupa sistema fonetica (1876), Geografia judetului Neamt (1879); II. Povestiri didactice: Inul si camesa, Prostia omeneasca, Pacala, Acul si barosul. Ursul pacalit de vulpe; III. Nuvele: Mos Nichifor Cotcariul (1877); IV. Povestiri: Povestea unui om lenes (1878), Popa Duhu (1881), Cinci pani (1883), Ioan Roata si Voda Cuza (1883), Mos Ion Roata (1885); V. Povesti (basme): Soacra cu trei nurori (1875), Capra cu trei iezi (1875). Punguta cu doi bani (1876), Danila Prepeleac (1876), Povestea porcului (1876), Povestea lui Stan Patitul (1877), Povestea lui Harap-Alb (1877), Fala babei si fata mosneagului (1877), Ivan Turbinca (1878). Scrierea memorialistica Amintiri din copilarie, capodopera lui Creanga, a fost publicata intre anii 1881 - 1883, primele trei parti, iar partea a IV-a in 1892.

Formula de "scriitor genial" - care i se atribuie indeobste lui Creanga - a fost consacrata in critica literara de G. Calinescu. Opera autorului este expresia unui suflet elementar si propune spectacolul natural dar mereu surprinzator, al unei lumi arhetipale ce traieste mai ales prin limbaj prin placerea spunerii. Cu un statul consolidai in timp si validat de istoria literara. proza lui Ion Creanga ilustreaza perfect cazul unei opere deschise ce continua sa genereze variate perspective de lectura.


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani