Istoria ieroglifica (fragment comentat) de DlMITRIE CANTEMIR referat






Istoria ieroglifica
(fragment)


"Acestea intr-acesta chip prin cateva a noptii ceasuri Inorogul si Soimul voroava facand, Hameleon, precum mai sus s-au pomenit, la lacasul sau ducandu-sa, in vasul uluirii vetrilele gandurilor deschidea, prin marea relelor socotele inotand, spre toate vanturile, horburilor funele chitelelor intindea. Ase el in valurile viclesugurilor tavalindu-sa (poate fi rautatea indoit si intriit sa lucredze fortuna slobozind), somn fara somn si odihna fara odihna il chinuia, atata cat cu ochii deschisi somna si cu toata fantazia desteapta visa. ()
Puii ohendrii din pantece-i iesind, peste trup i se impleteciia, de gru-madzi i se colaciia, il pisca, il musca, si nu laptele, carile nu avea, ce sangele, carile de prin toate venele i se scurgea, ii sugea. intr-acesta chip, puii ohendrii si nascutii lui si atata de cumplit din toate partile de viata desertandu-l, si cu toapsac si venin implandu-l, in dureri ase mari si chinuri ase nesuferite, indata otesirea in minte nu-i viniia. Ce mai tardziu de mare si minunata puterea cornului Inorogului asupra a toata otrava aminte isi adusa (caci si de alta data de otravita a vazduhului putregiune mantuindu-l, cu sanatatea vietii il daruisa), si ase, prin padure la munte intr-un suflet alerga, ca doara pre Inorog, de binele sau facatoriu, undeva a afla va putea. Pre carile intr-un munte prea inalt si loc prea aspru si fara suis aflandu-l, i sa parea ca pre o stinca inalta in simceaoa muntelui sede, iara din toate partile prapasti, hartoape si pahamituri groaznice era atata cat cautarii ametala aducea. Iara din vazduh si peste varful muntilor ii paru ca o pasire neagra, cu mare vajaituri viind, pre luminos si lunecos cornul lonorogului vrea sa se puie. Inorogul cu capul clatind si cornul cutremurand, pasirea cu picioarele de neted si luciu cornul lui a se lipi nu putea. Catava vreme pasirea sa se puie, Inorogul sa o surpe si razboiu cu acesta facand, odata sa tampla ca Inorogul in curmezis cu cornul lovind, cateva pene din aripa cea dreapta a pasirii sa rumpa. De care lucru, pasirea, slabindu-sa si de multa lupta ametind si obosindu-sa, in miesalos chip, giumatate zburand, iara giumatate pravalindu-sa, in prapastea dedesupt sa cobori (ca inaltarea infiatilor cu mintea, ca penele in aripi, iara sfarsitul lor ca pasirea zmulta ramane). Hameleonul, intr-atatea durori ce sa afla, frumoasa privala aceii monomahii [duel] durerile a-si uita il -facusa (ca cand puterea sufletului chiara in privala intelegerii sa infige, atuncea toate simtirile trupului dinafara amurtesc)."






In economia Istoriei ieroglifice, "visul Hameleonului", cum s-ar putea intitula aceasta secventa, ocupa un loc central. Dimitrie Cantemir este primul scriitor roman care integreaza visul in desfasurarea evenimentelor din opera cu scopul de a caracteriza un personaj (Hameleonul) si de a prevesti triumful Inorogului, deznodamantul luptei dintre Inorog si Corb. Hameleonul, ca o pedeapsa pentru jocul lui duplicitar, traieste un cosmar si, desteptandu-se din vis, interpreteaza cu totul eronat ceea ce a visat. Autorul dovedeste o foarte buna cunoastere a literaturii despre interpretarea viselor, ironizand autoamagirea Hameleonului care, "dupa placerea si pofta sa visul talcuia". Sugestia mai adanca ar fi ca lucrurile se desfasoara dupa o logica la care nu are acces, desi intelegerea imaginii confruntarii dintre Inorog si Corb nu presupunea prea mare efort, si nici inteligenta iesita din comun. In vis, Hameleonul e pedepsit pentru ca inota "prin marea relelor", se tavalea "in valurile viclesugurilor". Constiinta, mustrandu-l, ii aducea stari de mare neliniste sufleteasca, generatoare de cosmar: "somn fara somn si odihna fara odihna il chinuia, atata cat cu ochii deschisi somna si ca beata fantazia desteapta visa".

Ironia debordanta a autorului subliniaza pierderea identitatii prin inconsistenta morala. Confruntarea si inconstientul il pun pe Hameleon in situatii umilitoare. in "scara" de la sfarsitul cartii, autorul talcuieste diferite simboluri, lasandu-l pe Hameleon sa se amageasca, naravul lui de a acoperi realitatea cu minciuna vadindu-se si in aceasta imprejurare. Visul e reluat cu putin timp inainte de deznodamant, ca o invitatie facuta Hameleonului la cunoasterea de sine si la eliberarea de ceea ce "obrazul rusineaza" si "sufletul ucide". Visul Hameleonului subordoneaza elementele caleidoscopice ale naratiunii, concentrandu-i liniile de forta si facand legatura de profunzime intre diferite elemente (scrisori, fabule, digresiuni etc).
Dimitrie Cantemir intuieste valentele alegoriei onirice, pe care, mai tarziu, o va folosi si J. Swift.



loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani