Marga din hanu-ancutei (1928) - caracterizare referat





Ciclu de povestiri in rama.

Personaj episodic, dinamic, unidimensional.

Modalitati de caracterizare:

- caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje; autocaracterizare;
- caracterizare indirecta: prin propriile simtiri, ganduri si actiuni; prin mediul in care traieste; prin comentariul altor naratori.

Personaj linear, unidimensional, Marga impresioneaza prin puterea sentimentului care o stapaneste si pentru care se sacrifica; e un simbol al jertfei aduse iubirii.

Protagonistii conclavului de la hanul Ancutei, adunati acolo "la vremea petrecerilor si a povestilor" sunt persoane varstnice, capabile deci de a avea / depana amintiri. Altfel, timpul evocarii, al "povestii", ar fi anulat. Simptomatic este faptul ca, din toata suita de chipuri care se perinda, in primul plan temporal al naratiunii, prin fata ochilor nostri, doar Ancuta cea tanara sj negustorul lipscan, Damian Cristisor, nu sunt la varsta aducerilor aminte. Ei nici nu sunt cu adevarat protagonisti ai unei "povesti". Ancuta cea tanara preia de la cealalta Ancuta timpuri si evenimente trecute, care se rememoreaza prin intermediari. Iar negustorul lipscan nu ne istoriseste o "poveste", exista foarte putin (sau deloc) in timpul istoric al naratiunii, nu este, ca toti ceilalti, la "vremea petrecerilor si a povestilor", ci se plaseaza mai ales in timpul din discurs, reprezentand doar o intruziune a realului si alogenului -respins de fapt de comeseni, gospodari si razest'. Poate ca scriitorul i-a incredintat o alta misie in scenariul narativ, aceea de a marca superioritatea si prioritatea traiului patriarhal-adamic asupra celui de initiativa, lucrativ.

Protagonistii "povestilor" depanate in acest ceas al marturisirii si spovedaniei, care viaza deci in alt plan temporal, sunt indeobste tineri. Este si cazul Margai. Tigancusa, eroina povestirii Fantana dintre plopi, este, dupa marturisirea naratorului, capitanul de mazali Neculai Isac, "o fetiscana de optsprezece ani", cu Justa rosa". Desi putine pagini ii sunt consacrate, ea ne apare, datorita puterii sentimentului cu care traieste inca in sufletul si amintirea naratorului, vie, plina de viata, de personalitate. Fizic, capitanul de mazali ne-o prezinta cu "trupul curat si frumos rotunjit", pe care i-l vazuse in apa, cu "obrazul copilaresc", cu "nasul arcuit, cu nari largi", cu "ochii iuti1', care-l tulbura pe narator, cu parul ,negru si lins", care avea "luciri de paun". Batranul Hasanache, seful satrei, o vede "o fata proasta, care n-a iesit inca in lume", si ea insasi se defineste, cu simt al modestiei si cu sentimentul apartenentei la o natie stigmatizata, "o biata fata din satra1, "o roaba s-o nemernica".



Personaj linear, unidimensional, ea traieste ca atare prin puterea sentimentului care o stapaneste si pentru care se sacrifica. Ea stie ca destinul ii este fatal, pecetluit, ca va fi omorata de catre ceilalti membri ai familiei sale cand isi vor da seama ca a tradat, dar nu poate tine piept iubirii pentru capitanul de mazali, caruia i se daruie cu disperare: ,Apoi se repezi si ma cuprinse de gru-maji. Gafaia si ma strangea catra ea, scancind. Ramase lipita de mine si. dupa ce se potoli, suspina prelung si adanc". Desi stie ca amandoi sunt in primejdie de moarte, Marga prelungeste putinele momente de voluptate a iubirii, traite cu intensitate, destainuindu-i cat mai tarziu capitanului primejdia de moarte in care se aflau: "N-am putut rabda de dragoste s-am vrut sa mai stai cu mine, de-aceea nu ti-am spus cum am venit. Dar acum'' nu mai pot si-fi spun; caci vor sa te omoare si sa-fi ieie banii". Criticul FanuS Bailesteanu nota ca "Marga e constienta de ce va urma infidelitatii sale fata de porunca familiei, dar isi sfideaza destinul, fericita totusi in voluptatea profundei (desi atat de scurta!) trairi erotice: «Acuma eu stiu c-au sa ma-n-junghie, caci au inteles ca-mi esti drag, s-au sa priceapa de ce-ai scapat, dar de-acuma inainte nu-mi pasa!». Timpul obiectiv al unei vieti se comprimase, pentru ea, in timpul subiectiv, interior al celor doua zile si ea moare, dramatic, dar, asemenea atator alti eroi sadovenieni, cu nimbul unei linisti demiurgice pe frunte".

Chipul Margai se reliefeaza si prin cateva dimensiuni simbolice existente in text. Fantana este suprapersonajul evident inca din titlu. Ea este asociata (dupa observatiile lui Ivan Evseev) "apei vii, ce tasnea langa radacinile pomului vietii din Paradis". Este deci un simbol al vietii si al trairii, la care se asociaza simbolul principiului feminin. Rotundul (inelul) fantanii semnifica si perfectiunea, ca si insotirea nuptiala. Plopul este un arbore funerar, care simbolizeaza "fortele regresive ale naturii, amintirea mai mult decat speranta, timpul trecut mai mult decat viitorul renasterilor" (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant), iar rosul (fustei) ingemaneaza cele doua daturi existentiale ale eroinei: dragostea si moartea.












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani