Mos Nichifor Cotcariul - Personajele referat





Date generale. Tematica



Nuvela a aparut in revista "Convorbiri literare" din 1 ianuarie 1877 si a fost considerata de G. Calinescu "intaia nuvela romaneasca de atmosfera, si din ea se trage toata nuvelistica noastra moderna" {Ion Creanga). Nuvela, ca specie epica, este centrata in jurul unui moment semnificativ din viata unui personaj, in care nu primeaza derularea cronologica a intamplarilor, ci tipul de comportament adoptat in acel moment precis de personajul in cauza. Astfel, faptul de a calatori, obisnuit pentru mos Nichifor, reprezinta un prilej de a ilustra firea hatra, vesela si cotcareasca a eroului. Calatoria de la Neamt la Piatra a celor doi eroi, Nichifor si Maica, primeste totusi atributele exemplaritatii, atat din pricina prezentei exotice a femeii, evreica moldoveanca, cat si datorita poreclei ce va insoti din acel moment incolo numele eroului: Cotcariul.
Tema nuvelei ar putea fi initierea tinerei neveste in jocul dragostei prin puterea protagonistului de a face "solomonarii", desi adevarata magie pe care acesta o stapaneste este cea a vorbelor, a jocului de cuvinte plin de umor si a mesajului oblic (ce nu spune, ci are aerul ca spune ceva).

Continutul operei



Mos Nichifor din Tutueni, harabagiul, era cunoscut pentru intamplarile si vorbele puse pe seama lui. Calatorind de la Neamt la Piatra, la Agapia sau Varatec, el a cunoscut multa lume si mai ales fete manastiresti, dar si blestemul preotesc. De aceea isi alegea cu precadere musteriii din randul negustorilor, in Miercurea Mare, negustorul Strul il tocmeste pe Nichifor sa o duca pe nora sa, Maica, la Piatra. Femeia se arata incantata de tovarasul de drum. Pe drum, harabagiul o sperie cu pericole imaginare: lupi fiorosi, stafiile din satul Grumazesti, hotii din padurea Grumazesti si legenda Balaurului din acele locuri. Caruta se strica de mai multe ori, ajutata de erou, si cei doi vor innopta in padure. Dupa ce a inspaimantat-o destul, harabagiul se preface ca o lasa singura in padure. Maica va sta toata noaptea langa Nichifor pentru nu-i mai da prilejul s-o paraseasca. A doua zi cei doi ajung cu bine la Piatra, iar Itic, sotul Malcai, se dovedeste generos cu protectorul proaspetei sale neveste. De atunci, Maica va calatori doar cu Nichifor Cotcariul.

Personajele



Mos Nichifor Cotcariul este "om vrednic si deapururea vessel" si cat se poate de sagalnic". Eroul se dovedeste un drumet vesnic pus pe glume si un povestitor innascut. Calatoria si povestile sunt placerile vietii lui. El stapaneste in mod stralucit limbajul aluziv si echivocul, iar scena masului in padure dezvaluie o fina psihologie a seductiei in care fiecare replica este bine calculata. Maica devine astfel amintirea cea mai placuta a harabagiului, prezenta ei exotica dovedindu-se cu atat mai seducatoare. Se pare ca naivitatea tinerei femei este mai mult simulata, caci intra usor in jocul barbatului si nu-i refuza insinuarile.



Structura textului narativ



Pentru a da o determinare temporala povestirii sale, naratorul construieste o cronologie relativa prin raportare la traditia orala a propriei familii. Naratorul extradiegetic (care nu este implicat in actiunea directa si care ramane anonim) si heterodiegetic (care relateaza la persoana a III-a) cauta un artificiu pentru a da mai multa autenticitate eroului si anecdotei. Se delimiteaza astfel mai multe planuri temporale: al panoramarii biografice (naratorul), al nucleului epic (personajul), al prezentului povestitorului.
In constructia subiectului se pot distinge principalele secvente ale naratiunii: situatia initiala (evocarea figurii protagonistului si a intamplarilor ce definesc natura lui); intriga sau nodul epic ce relanseaza periplul lui Nichifor si o noua aventura, calatoria care dezvaluie arta seductiei si tactica fina a santajului ce atinge punctul culminant in timpul popasului in poiana aleasa anume de erou, deznodamantul fericit al peripetiilor Malcai si situatia finala: repetarea calatoriei si deconspirarea acestei aventuri de catre protagonistul ce se alege cu porecla "Cotcariul".

Perspective de lectura



O abordare psihologica a continutului nuvelei ar identifica o abila arta a seductiei femeii, Maica fiind, aparent, o naiva. Eroul actioneaza pe doua planuri: cel al infricosarii victimei, si cel al induiosarii acesteia. Abilitatea eroului consta in specularea slabiciunilor eroinei si a nevoii acesteia de a se simti protejata. insa nu se poate sa nu remarcam preocuparea autorului de a Sterge granita dintre realitate si irealitate, de a cultiva sistematic un limbaj aluziv, ambiguu, propriu in primul rand protagonistului, dar de care se mo. lipsesc naratorul si celelalte personaje. Anecdoticul isi pierde substanta § atentia se focalizeaza asupra "comediei" limbajului. Mesajul oblic, echivocul campul semantic al ideii de dragoste, aluziile la fapte ce se puteau intampla precum si perspectiva unica a eroului se inscriu intr-o "arta cu tendinta (C. Regman), in care uneltirea apartine ambilor eroi, caci Maica isi joaci rolul si accepta neprevazutul.

BIBLIOGRAFIE:
Calinescu, G., Ion Creanga (Viata si opera), EPL, Bucuresti, 1964: Cristea, Valeriu, Dictionarul personajelor lui Creanga, Ed. Fundatiei Culturali Romane, Bucuresti, 1999; Genette, Gerard, "Frontiere ale povestirii", in vbl. Figuri, Ed. Univers, Bucuresti, 1978; Regman, Comei, Ion Creanga. O biografie a operei, Ed. Demiurg, Bucuresti, 1995.









Copyright © Contact | Trimite referat