Poema chiuvetei de Mircea Cartarescu - analiza literara referat





"Intr-o zi chiuveta cazu in dragoste
iubi o mica stea galbena din coltul geamului de la bucatarie
se confesa musamalei si borcanului de mustar
se planse tacamurilor ude.

in alta zi chiuveta isi marturisi dragostea:
- stea mica, nu scanteia peste fabrica de paine si moara dambovita
da-te jos, caci ele nu au nevoie de tine
ele au la subsol centrale termice si sunt pline de becuri
te risipesti punandu-fi auriul pe acoperisuri
si paratraznete.

stea mica, nichelul meu te doreste, sifonul meu a bolborosit
tot felul de cantece pentru tine, cum se pricepe si el
vasele cu resturi de conserva de peste
te-au si indragit.
vino, si ai sa scanteiezi toata
noaptea deasupra regatului de linoleum,

craiasa a gandacilor de bucatarie.
dar, vai! steaua galbena nu a raspuns acestei chemari
caci ea iubea o strecuratoare de supa
din casa unui contabil din pomerania
si noapte de noapte se chinuia sorbind-o din ochi.

Asa ca intr-un tarziu chiuveta incepu sa-si puna intrebari cu privire la
sensul existentei si la obiectivitatea ei
si intr-un foarte tarziu ii facu o propunere musamalei.

candva in jocul dragostei m-am implicat si eu,
eu, gaura din perdea, care v-am spus aceasta poveste,
am iubit o superba dacie crem pe care nu am vazut-o decat o data
dar, ce sa mai vorbim, acum am copii prescolari
si tot ce a fost mi se pare un vis."



Opera si contextul cultural



Mircea Cartarescu (n. 1956) este, indiscutabil, unul dintre cei mai mari autori contemporani, unul dintre reprezentantii de seama ai literaturii postmoderne de la noi, ale carui carti au fost traduse deja in germana, spaniola, franceza si au primit numeroase premii. A publicat volume de poezii: Faruri, vitrine, fotografii (1980), Aer cu diamante (volum colectiv, 1982), Poeme de amor (1983), Levantul (capodopera postmodernismului romanesc, o epopee ludica si parodica, un lung poem ce recicleaza limbajul epocilor vechi si al marilor autori ai literaturii romane - 1990), Dragostea (1994), Dublu CD (1998). Proza sa numara povestiri si romane: Desant'83 (volum colectiv), Visul (1989), Nostalgia (1994), Travesti (1994), Orbitor (voi. I Aripa stanga, 1996, voi. II Corpul, 2000). l-au aparut, de asemenea, fragmente de jurnal si doua studii teoretice importante: Visul chimeric (subteranele poeziei eminesciene) - 1992 si Postmodernismul romanesc, la origine teza de doctorat (1999).

Sugestii de analiza literara



Poezia cu titlul Poema chiuvetei face parte din antologia de poeme Dublu CD (1998).
Este evidenta, inca de la prima lectura, analogia cu poemul Luceafarul de Mihai Eminescu. Numai ca reluarea unei poezii atat de cunoscute se face in maniera post-moderna, cu un spirit ludic, duios-ironic si parodic.

Le sunt comune:
- aspectul narativ;
- prezenta vocilor/mastilor/rolurilor lirice, ceea ce permite incadrarea ambelor texte in lirica obiectiva;


- tema este una a iubirii imposibile, unul dintre protagonisti fiind de esenta cosmica: Luceafarul in poemul eminescian, o "stea mica" in poezia lui Mircea Cartarescu;
- aspiratia unei entitati terestre (aici chiuveta) catre absolutul cosmic, catre inalt;
- ambele texte sunt structurate pe doua dimensiuni care interfereaza, cel putin la nivelul aspiratiei: una terestra, chiar banala, cotidian-urbana la Cartarescu (bucataria, orasul, chiuveta, perdeaua, Dacia crem etc.) si cealalta celesta, cosmica, de sorginte romantica (steaua, noaptea instelata).

Deosebirile de viziune literara sunt si ele usor de identificat:
_ inca de la prima lectura se observa diferenta de tonalitate si de limbaj liric. Daca in Luceafarul exista, in primul tablou, o atmosfera solemna, un limbaj elevat, alternand apoi cu cel familiar, in Poema chiuvetei limbajul este de la inceput si pana la sfarsit unul
colocvial si ironic;
- incipitul pastreaza doar sugestia de narativitate; "intr-o zi";
- infinitul spatial si temporal nu mai exista decat la nivel de sugestie, dat fiind ca "steaua galbena" straluceste inutil peste "moara dambovita", indragostita fiind, totusi, de o strecuratoare din casa unui "contabil din pomerania";
- vocile lirice principale nu corespund decat partial, locul fetei de imparat care avea candva atributele i 'tatii si era de o nebanuita frumusete este luat acum de chiuveta, un inanimat, unul dintre lucrurile cele mai banale, derizorii, tot ceea ce poate fi mai putin romantic. Palatul si cadrul de vis, oglinda, noaptea din poemul eminescian sunt inlocuite de bucataria mizera, unde misuna gandacii si bolboroseste sifonul de la chiuveta; universul citadin este prezent cu tot ceea ce are el mai nesemnificativ, minor,
banal;
- chemarea apartine si de aceasta data fapturii terestre, dar corespondentul marilor
si al "palatelor de margean" se afla, cu sens inversat, in lumea de jos, a vietii comune si sarace: "vino, si ai sa scanteiezi toata noaptea deasupra regatului de linoleum,/c'raiasa
a gandacilor de bucatarie";
- incompatibilitatea are, de aceasta data, si un revers ironic, intrucat steaua este indragostita, la randul ei, de altcineva; "ea iubea o strecuratoare de supa", chinurile
dragostei fiind la fel de mari;
- imaginile artistice sunt diferite, cadrul spatial si temporal coboara in strada; sunt
usor de recunoscut aspecte din Bucuresti;
- s-a renuntat la ritm, rima, Cartarescu optand pentru versul liber;
- finalul nu mai are semnificatia detasarii geniului de lumea pamanteana, cu aerul de intelepciune, dar si de resentiment abia ghicit al Luceafarului ("Ce-ti pasa tie, chip de lut / Dac-oi fi eu sau altul () Traind in cercul vostru stramt / Norocul va petrece / Ci eu in lumea mea ma simt/ Nemuritor si rece"); acum, finalul este mai degraba o poanta care dezvaluie "consolarea" inevitabila a unei existente banale: "candva in jocul dragostei m-am implicat si eu, / eu, gaura din perdea, care v-am spus aceasta poveste. / am iubit o superba dacie crem pe care nu am vazut-o decat o data / dar, ce sa mai vorbim, acum am copii prescolari / si tot ce a fost mi se pare un vis."
Ironia directa la adresa modelului romantic este evidenta si in versurile care vorbesc despre retragerea in contemplatie si meditatie in urma dezamagirii in dragoste: "Asa ca intr-un tarziu chiuveta incepu sa-si puna intrebari cu privire la / sensul existentei si la obiectivitatea ei".

Gaura din perdea este, asadar, vocea care ne-a povestit, de la inceput, istoria de dragoste dintre cele doua fapturi incompatibile.

Concepte operationale folosite:
autor, incipit, final, imagine artistica, motiv literar, poezie, romantism, tablou, tema, text literar, titlu, prozodie.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani