Poezia Manioasa de George Coşbuc - comentariu referat





George COSBUC
Biografie



George Cosbuc a fost o prezenta necesara in peisajul literar al sfarsitului de secol trecut, venita sa imbine traditiile creatiei populare cu intentiile novatoare si originale ale epocii.

S-a nascut la 8 septembrie 1866 in satul Hordou langa Nasaud, judetul Bistrita. Tatal sau era preot. Debuteaza in revista-manuscris a liceului, intitulata "Virtus romana rediviva".

Colaboreaza, din 1884, la gazeta "Tribuna" din Sibiu, condusa de Ioan Slavici, unde publica prelucrari dupa basme, legende, balade. Aceasta orientare catre motive folclorice va ramane o constanta a creatiei sale. Volumul de debut intitulat Balade si idile apare in 1893, avand ca tematica satul sub aspect monografic, ca urmare a incurajarilor si sustinerilor din partea lui Titu Maiorescu si Ioan Slavici, dupa publicarea in 1889 a baladei Nunta Zamfirei. in volumul Fire de tort (1896), dovedind acelasi echilibru compozitional cu ingenioase combinatii strofice, autorul conserva tematica folclorica/populara.

Titluri de rezonanta din aceste doua volume sunt: La oglinda. Dusmancele, Numai una. Rea de plata. Noapte de vara. Vara, Iarna pe ulita.

Nunta Zamfirei si Moartea lui Fulger reconstituie ceremonialul specific marilor evenimente din viata satului. Doina, Hora si Noi vrem pamant! se inscriu in poezia de revolta sociala, iar Decebal catra popor. Moartea lui Gelu vor reda interesul pentru trecutul de lupta.

Publicistica ii inregistreaza numele alaturi de Ioan Slavici si I.L. Caragiale in redactia revistei "Vatra" (1894); urmeaza "Foaia interesanta" (1897), "Semanatorul" (1901). in 1902 semnalam aparitia volumului Ziarul unui pierde-vara, iar in 1904 volumul Cantece de vitejie, acesta din urma orientat spre tema eroica, promovand sentimentul patriotic. Este ales in 1898 membru corespondent al Academiei Romane, iar in 1916, membru activ. Talentului sau unic ii datoram unele dintre cele mai izbutite traduceri din capodopere ale literaturii universale: Eneida de Vergiliu, Odiseea de Homer, Sacontala de Kalidassa, Mazepa de Byron, Don Carlos de Schiller si Divina Comedie de Dante Alighieri. Se stinge din viata in 1918, la trei ani dupa ce isi pierduse vederea.

Poezia Manioasa
George COSBUC


Am sa merg mai inspre seara
Prin dumbravi, ca mai demult,
In privighetori sa-mi para
Clasul Linei ca-l ascult.
Mai stiu eu ce-as vrea s-ascult!

Ca-n zori Lina sta-n portita,
Salta-n vant a ei altita.
Vantul ii salta-n cosita
Si-i facea floare-n obraz:
Eu mergeam la plug in laz.
Si, cand trec, Lina s-ascunde
Parca nici nu m-a vazut.
Ii vorbesc, si nu-mi raspunde.
Nu-mi raspunde!
Si-o intreb, si nu-mi raspunde.
Si ma mir - ce i-am facut!

Vreau de-aici sa rump o floare.
Ochii unui inger scump
Au albastrul de cicoare
Si cicoare vreau sa rump -

Mai stiu eu ce-as vrea sa rumpl
Ca-n amiazi venind pe vale.
Intalnii pe Lina-n cale.
Fragi i-am dat, ea mi-a zis: - «Na-Ie!
Ti-am cerut eu [ie fragi?»
O chii ei frumosi si dragi
Priveau tot spre poala rochii,
S-a pus Lina pe tacut.
Si vedeam ca-i umbla ochii
Umbla ochii.
Ca la serpi ii umbla ochii,
Si ma mir ce i-am facut!

Sa-mi pun capul pentr-o Lina
Sa ma fac un om pribag.
Iesi din neguri, luna plina.


Sa ma vezi la Lina-n prag -
Alte dati suna zavorul
Lina pe furis, ca dorul,
Pasea-n degete pridvorul
Si la mine-n prag venea
Mama-sa cat ce-adormea.
Azi ard hainele pe mine,
Mi-e greu capul ca de lut,
Stau in prag - si ea nu vine.
Nu mai vine
E tarziu si nu mai vine
Si ma mir, ce i-am facut!?"



Comentariul poeziei



Cuprinsa in volumul Balade si idile, poezia Manioasa apartine liricii erotice. Aparenta ei simplitate evidentiaza gingasia deosebita si puritatea sentimentului iubirii, trait in lumea satului, lume pe care poetul o evoca de fiecare data cu aceeasi afectiune.

Dupa cum nota criticul literar Dumitru Micu, "cea mai intinsa parte a operei lui Cosbuc e cea consacrata eroticii rurale". Acestui sentiment, poetul i-a inchinat mai multe poezii in care, dupa cum se poate lesne observa, l-a prezentat gradat, de la primele sfioase manifestari, cum ar fi gesturile de cochetarie ale fetitei din La oglinda, si de la momentele de inflorire a iubirii si de umbrire a ei prin micile "incidente" descrise in Scara, Spinul, Rea de plata, Pe langa boi, pana la marturisirea iubirii tradate din Cantecul fusului.

Poezia Manioasa prezinta efectul unei neasteptate neintelegeri dintre cei doi indragostiti. O cearta al carei motiv pare sa nu fie clar nici macar fetei, care este foarte suparata.

Versurile sunt grupate in trei strofe, cu structura identica. Prima strofa cuprinde 16 versuri si contine marturisirea nedumeririi flacaului, care constata ca Lina este suparata pe el, Deci in aceasta "lirica a mastilor", cum o numeste Tudor Vianu, cui liric aflat la momentul confesiunii este flacaul. Un vers noteaza accentuat framantarea lui interioara: "Mai stiu eu ce-as vrea s-ascult?", iar versul din finalul strofei subliniaza nedumerirea: "Si ma mir ce i-am facut!"

Strofele a doua si a treia comunica mult mai accentuat framantarea tanarului, care isi aminteste de fata iubita, tentat sa rupa o floare albastra ca ochii ei, sau rugand luna sa iasa din neguri, sa-l vada, asteptand-o fara rost: "Mai stiu eu ce-astept in prag?

Tanarul isi aminteste cu tristete de serile cand fata venea pe ascuns sa-l intalneasca, si suferinta lui creste: "Azi ard hainele pe mine/Mi-e greu capul ca de lut".


Poezia se incheie cu intrebarea ce revine ca un refren: "Si ma mir ce i-am facut?" De altfel, tehnica refrenului, depistabila in toate cele trei strofe ale poeziei, ofera acesteia o cantabilitate remarcabila, iar rolul versului al patrusprezecelea ("Nu-mi raspunde") este de a reverbera sentimentele baiatului.

Vorbind despre realizarea artistica a versurilor remarcam comunicarea directa, in care se apeleaza la invocatie: "iesi din neguri luna plina!", epitete: "inger scump", "om pribeag"; comparatii: "-i umbla ochii ca la serpi"'; "mi-e greu capul ca de lut*', metafora: "ard hainele pe mine".

Apeland la mijloacele enumerate, G. Cosbuc emotioneaza prin capacitatea de a surprinde trairea cu intensitate a sentimentului erotic in modul caracteristic lumii satului. Asa cum nota criticul literar Mircea Tomus, Cosbuc a creat o poezie "ce a cucerit publicul prin comunicativitatea si varietatea formelor ei, o poezie care a ajuns la expresie originala prin armonia deplina a formei clare cu continutul sau de lirism obiectivat".

BIBLIOGRAFIE:

Micu. Dumitru - George Cosbuc, Ed. Tineretului, Bucuresti, 1966; Streinu, Vladimir - Clasicii nostri, Ed. Casa Scoalelor, Bucuresti, 1943.












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani