Portret al artistului in tinerete - James Joyce referat





Autorul si opera sa
James Joyce biografie



James Augustine Aloysius Joyce s-a nascut la 2 februarie 1882 in Ratghar, Dublin, intr-o familie de irlandezi catolici apartinand clasei de mijloc. Atmosfera familiala este asemanatoare cu aceea in care traia Stephen Dedalus si descrisa in Portret al artistului. A fost educai la institute iezuite, Clonglowes Wood Collcgc, Belvedere College si la Univcrsity College din Dublin. In 1902 paraseste Irlanda pentru un timp, deziluzionat si de politica timpului sau, si pleaca la Paris pentru a studia medicina. Intre anii 1904 -l905 este profesor de limba engleza in Trieste. Cea mai mare parte a vietii o va trai in Europa continentala. in ciuda recunoasterii tot mai mari si asistentei primite de la Royal Litterary Found, Joyce a luptat impotriva saraciei si orbirii. Moare in 1941, laZurich.

Opera sa se fondeaza mai ales pe trei mari teme: religia, natiunea si limba. A publicat culegerea de poeme Muzica de camera (1907), povestiri - Oamenii din Dublin (1914), romane - Portret al artistului in tinerete (1916), Ulysses (1922), Priveghiul Finneganilor (1939), scrisori - Scrisorile lui James Joyce (1957 - 1966).

Prezentarea textului
STEPHEN SI LUMEA COLEGIULUI CLONGLOWES.



Portret al artistului in tinerete este o relatare cu accente autobiografice a copilariei, adolescentei si tineretii lui Stephen Dedalus, conducand in final la o considerare a rolului artistului si a destinului sau, destin care il poate obliga sa-si paraseasca tara pentru a se confrunta cu lumea intreaga si a o filtra prin constiinta sa. La faurirea acestei constiinte de artist asistam inca de la plecarea lui Stephen la colegiul Clonglowes. Prima mare separare, despartirea de parinti, s-a produs. Scoala este vazuta ca un loc in permanenta mohorat, intunecat, arareori senin sau calm. Stephen se gaseste singur intr-o lume care nu inceteaza sa-I ia in ras. Este un inadaptat si nu poate nici macar sa descifreze regulile acestei noi lumi:

"Sedea intr-un colt al salii de joc, facandu-se ca se uita la o partida de domino, si o data sau de doua ori putu auzi cate o clipa cantecul micut al gazului. Prefectul sta in usa cu cativa baieti si Simon Moonan ii lega pe la spate manecile sutanei. () Apoi pleca din usa si Wells veni inspre Stephen si intreba:
- Ia spune-ne, Dedalus, iu o saruti pe maica-ta cand mergi la culcare? Stephen raspunse:
- O sarut.
Wells se intoarse catre ceilalti baieti, spunand:
- O, i-auziti ce spune asta, c-o saruta pe maica-sa in fiecare seara cand merge la culcare.
Baietii se oprira din joc si se intoarsera catre cei doi, razand. Stephen rosi sub privirile lor si spuse:
- Ba n-o sarut. Wells spuse:
- O i-auziti ce zice, ca n-o saruta pe maica-sa cand merge la culcare.
Iar rasera toti Stephen incerca sa rada si
el. intr-o clipa isi simti tot trupul dogorind, tulburat. Care era raspunsul corect la intrebarea asta? Daduse doua raspunsuri si Wells tot radea. Dar Wells trebuia sa stie raspunsul corect, ca el e in a treia de gramatica, incerca sa se gandeasca la mama lui Wells, dar nu indraznea sa ridice ochii spre fata lui Wells. Nu-i placea fata lui Wells. El il imbrancise cu o zi inainte in groapa cu laturi fiindca nu vrusese sa schimbe tabachera lui mititica pe castana aromata, de tuse, a lui vicna. Biblioteca Nationala.

Wells, invingatorul la patruzeci de seturi.
Era o ticalosie; toti baietii spuneau asa. Si ce
rece si lipicioasa fusese apa! Si-un baiat vazuse intr-o zi un sobolan mare sarind pleosc drept in spuma laturilor.
Spumele reci din groapa de laturi ii invaluira tot trupul; iar cand suna clopotul
pentru intrarea in sala de studiu si baietii iesira incolonati din salile de joc, simti
inauntrul hainelor aerul rece din coridor si din casa scarii"

MASA LA INTERNAT.

In cuprinsul romanului se poate observa o lipsa aproape totala a coeziunii narative. Atentia scriitorului este indreptata spre viata interioara a personajului. Toate celelalte circumstante exterioare devin in acest caz lipsite de importanta. Cunoastem mai ales gandurile, indoielile si dilemele tanarului Stephen. Printre acestea, sentimentul de umilire si saracie a mesei de la internatul Clonglowes:

Suna clopotul si elevii din toate clasele incepeau sa iasa incolonati si s-o ia de-a lungul coridoarelor inspre refectoriu. Sedea si se uita la cele doua scoicute de unt din farfuria lui, dar nu putea manca painea cea jilava. Si fata de masa era jilava si flescaita. Dar bau tot ceaiul slab si fierbinte pe care i-I turnase in cana randasul cel greoi de la bucatarie, incins intr-un sort alb. Se intreba daca sortul randasului era si el jilav sau daca toate lucrurile albe erau reci si jilave.
Nasty Roche si Laurin beau cacao - le-o trimiteau de-acasa in cutii de cositor. Spuneau ca ei nu pot bea ceaiul - ca e ca laturile pentru porci. Tatii lor erau magistrati, asa spuneau baietii.
Toti baietii ii pareau foarte ciudati. Toti aveau tati si mame. si fiecare avea alte haine si alt glas. ii era dor sa fie acasa si sa-si puna capul in poala mamei. Dar nu se putea, asa ca i se facu dor sa termine cu jocul si cu invatatul si cu rugaciunile si sa fie in pat."


IN CAUTAREA IDENTITATII.

intr-un mediu strain, adesea ostil, Stephen cauta sa se defineasca, isi cauta propria identitate. incearca sa-si gaseasca propriul loc in univers, stabilind semnificatia localitatilor si implicit ierarhia lor:




"Deschise cartea la pagina alba de dupa coperta si citi ce scrisese el acolo: se scrisese pe el. numele lui si unde se gasea.
Stephen Dedalus
Clasa intai elementara
Colegiul Clonglowes Wood
Sallins
Comitatul Kildare
Irlanda
Europa
Lumea
in Univers
Asta era scris pe el, iar Fleming, intr-o seara, scrisese in joaca pe pagina de-alaturi:
Stephen Dedalus ma cheama,
Si Irlanda-i tara mea,
Stau la Clonglowes deocamdata
Sper sa merg in cer candva.
Citi versurile de-a-ndaratelea, dar asa nu mai era poezie. Apoi citi pagina netiparita de jos in sus pana ajunse la numele lui. El era asta; si citi iar pagina de sus in jos. Dupa univers ce era? Nimic. Dar oare era ceva imprejurul universului care sa arate unde se ispravea inainte sa inceapa nimicul? Un zid nu putea sa fie, dar se putea sa fie o linie subtire, subtire, care inconjura jur-imprejur tot. Ce gand mare sa te gandesti la tot si la peste lot! Numai Dumnezeu poate face asta."

Sentimentul de neputinta este dominant si in acest fragment in care Stephen isi recunoaste inferioritatea: "Se necajea ca nu stia bine ce inseamna politica si ca nu stia unde se ispraveste universul. Se simtea mic si neputincios. Cand o sa fie si el ca baietii din clasele de poetica si retorica? Ei aveau glasuri groase si ghete mari si invatau trigo-nometria. Mai era foarte departe pana acolo".

AMINTIRI FERICITE.

Lumea copilariei de care Stephen inca nu s-a despartit este asemuita bogatiei mesei de Craciun, in atmosfera fericita si calda a casei sale:

"De ce isi numea oare domnul Barrett de la Clonglowes «curcan» batul cu care le tragea la palma baietilor? Dar Clonglowes era departe; si mireasma calda si satioasa de curcan, si de sunca, si de felina se ridica din farfurii si din tavi, iar pe gratarul caminului se inaltau dintr-un maldar de lemne flacari inalte si rosii, si iedera verde si boabele rosii de ilice te faceau sa te simti atat de bine, si cand s-o termina cina, o sa fie adusa acea mare budinca cu stafide, garnisita cu migdale cojite si cu ramurele de ilice, cu limbi de flacari albastrui jucand imprejuru-i si cu un stegulet mic, verde, infipt in varf."

NEDREPTATE SI CRUZIME.

Exilul pe care Joyce il va alege mai tarziu s-a fondat pe o senzatie de alienare in propria sa tara, pe un puternic sentiment de victimizare creat de atitudinea ostila a compatriotilor sai. Cruzimea si nedreptatea sunt prezente si in pasajul in care micul Stephen Dedalus este pedepsit pe nedrept de catre parintele Dolan. Acesta nu are rabdarea sa-l asculte pe elev pentru a vedea de ce nu scrie tema, iar cel care stia, parintele Amall, nu ii ia apararea lui Stephen. Durerea fizica si cea sufleteasca se impletesc in acest fragment de o mare intensitate emotionala:

"Stephen ridica ochii mirat si vazu o clipa fata alb-cenusie, deloc tanara, a parintelui Dolan si capul lui chel, alh-cenusiu, cu puf in parti, rama de otel a ochelarilor si ochii spalaciti care priveau prin ei. De ce zicea el ca cunoaste siretlicul asta?
- Trantor mic. codas lenevos! striga prefectul de studii. Mi-am spart ochelarii! Asta-i un vechi siretlic de-al elevilor! Da mana incoace imediat!
Stephen inchise ochii si-si duse inainte mana tremuranda, cu palma in sus. Simti cum prefectul de studii o atinge o clipa in dreptul degetelor, ca sa i-o intinda bine, apoi auzi fosnind maneca sutanei pe cand biciusca se ridica sa loveasca. O plesnitura fierbinte, usturand, furnicand, trosni zgomotos si-ifacu mana tremuranda sa se zgarceasca asemenea unei frunze zvarlite in foc; iar zgomotul si durerea ii umplura ochii de lacrimi fierbinti. Tot trupul ii era zgaltait de spaima, bratul ii tremura, iar mana chircita, livida si incinsa tremura cum tremura in aer o frunza desprinsa. Un tipat ii zvacni spre buze, rugamintea sa fie iertat. Dar, desi lacrimile ii frigeau ochii si prin toate madularele ii treceau fiori de durere si spaima, isi tinu in frau lacrimile fierbinti si tipatul ce-ifrigea gatlejul"

BUCURIA VIETII.

Prezenta religiei devine din ce in ce mai marcanta pe masura ce trece timpul. Stephen Dedalus, educat in colegii iezuite, descopera constiinta pacatului si sentimentul de vinovatie: bisturiul predicatorului patrunsese adanc in constiinta lui deschisa: simtea pacatul ca pe o cangrena in sufletul luf.
Framantarile interioare, pacatele cu chip de monstri ce i se arata in vis, puternica imaginare a chinurilor iadului il determina pe tanarul Stephen sa se confeseze, dobandind astfel pacea interioara:

"Pana in clipa asta nu stiuse cat de frumoasa si pasnica putea fi viata. Din patratul verde de hartie, prins cu ace in jurul lampii, se lasa o umbra dulce. Pe tablia bufetului sta o farfurie cu carnati si o budinca alba si pe raft erau oua. Stateau pregatite pentru gustarea de maine dimineata, dupa impartasania din capela colegiului. Budinca alba si oua si carnati si cesti de ceai. Ce simpla si frumoasa era viata la urma urmei! Si toata viata i se aslernea inainte."

"Toti baietii erau acolo, ingenuncheati la locurile lor. Ingenunche si el printre ei, fericit si sfios. Altarul era acoperit cu maldare inmiresmate de flori albe si in lumina diminetii, palidele flacari ale lumanarilor printre florile albe erau limpezi si linistite ca si sufletul sau."

ACORD FINAL.

Desi Portret al artistului este la prima vedere un volum lipsit de orice schema narativa, constructia lui e deosebit de echilibrata. La sfarsitul fiecaruia din cele cinci capitole ale cartii exista o revelatie: scoala, bucuria carnala, bucuria spirituala (confesiunea), desfatarile artei, plecarea la Paris (prefigurarea exilului). Echilibrul spiritual dobandit prin ascultare si prin urmarea unei vieti religioase riguroase este treptat inlocuit de indoiala. Aceasta nu se spulbera decat in momentul revelatiei artei, a crezului sau artistic, o clipa din timp, dar inaltata dincolo de timp: "Sa traiesti, sa gresesti, sa cazi, sa izbandesti, sa creezi iar viata din viata!"

BIBLIOGRAFIE:

Grigorescu, Dan - Realitate, mit, simbol. Un portret al lui James Joyce Ed. Univers, Bucuresti, 1984; Joyce, James - Portret al artistului in tinerete traducere si cuvant inainte de Frida Papadache, E.L.U., Bucuresti, 1969.












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani