ROMANTE PENTRU MAI TARZIU - Volum de poezii al lui Ion Minulescu.
A aparut in anul 1908 Ia Editura Librariei "Leon Alcalay" din Bucuresti, cu o coperta desenata de Iser.
In 1909 se tipareste editia a doua, iar in 1922, editia a treia. Cartea aduna versurile publicate de autor intre anii 1906 si 1908 in revisle precum "Convorbiri critice", "Viata literara", "Viata literara si artistica", "Semanatorul", "Viitorul social" si "Reforma". Unele poezii au fost retiparite si de alte reviste, precum "Prezentul" sau "Viitorul". Versiunile din volum se deosebesc de acelea din reviste, poetul tacand schimbari de ordin stilistic, dar si schimbari mai adanci care afecteaza compozitia si prozodia. Cateva poezii din volum au fost traduse in limba franceza de Claude Semet, Matei Rusu, Charles Tanlegue, Mario Roques.
In volum se afla mai multe arte poetice, dintre care cea mai cunoscuta si adeseori comentata este Romania noului venit, aparuta mai intai in revista "Convorbiri critice" in anul 190. Figura poetului e reprezentata aici de un "strain" coborat parca din mitologia greaca, cu sandale in picioare si cu o toga albastra pe umeri, daruita de insusi Apollo. Strainul bate la portile ferecate ale unei cetati, sperand sa i se deschida si sa fie primit inauntru, poate chiar sa fie intampinat cu foi de laur.
In fata multimii obtuze, el desfasoara orizontul visului si al magiei, simtindu-se chemat sa indeplineasca printre oameni o misiune estetica si una morala. Omenirea ramane insa surda "la glasul artei viitoare", iar cel ce propaga poezia noua se vede intampinat cu ostilitate si "gonit cu pietre". Nu e nici recunoscut, nici acceptat, cu atat mai putin glorificat, dar va veni o vreme cand refuzatului de azi i se vor ridica marete piedestale. Celelalte arte poetice din volum (Romanta marilor disparuti, Romanta celor ce se vand) sunt scrise cam in acelasi fel si cu aceleasi idei. Poetul simbolist se crede un gropar al traditiei si aspira sa devina creatorul "marelui Poem", al poemului ce ar putea sa instaureze o noua oranduire lirica.
De fapt, acestea sunt motive pentru care poetii simbolisti au fost refuzati in epoca lor si au fost alungati din cetate. Exista insa, crede Minulescu, o solidaritate a refuzatilor, exista o confrerie simbolista care mai tarziu va reusi sa impuna un alt mod de creatie. Refuzatii de azi vor fi, asadar, veneratii de maine. E. Lovinescu a remarcat in poezia lui Minulescu un "instinct al migratiei" si o predilectie pentru tema calatorului si a calatoriei. Desi pornesc de la cateva modele istorice ale calatorului (navigatorul, pelerinul, vagabondul, pribeagul), poeziile din aceasta categorie tematica - intre care pot fi amintite La poarta celor care dorm, Romanta pelerinului. Crepuscul la Tomis. Romanta celui ce s-a-ntors, Romanta noastra - Sunt, de fapt, niste parabole ce incifreaza o meditatie asupra existentei. Motivul portului si al marii exprima dorul de duca al lui Minulescu , dorinta lui dc-a iesi in larg, de-a se misca spre alte lumi sau, altfel spus, dorinta lui de libertate. Portul e spatiul cosmopolit ce ofera o deschidere spre orizonturi noi, nemarginite. Traditionalistii nu l-au agreat pentru ca erau "sedentari", apreciau mai mult valorile stabilitatii si ale inchiderii, decat pe acelea ale deplasarii in spatiu.