Romanul interbelic - orientAri tematice - tipuri de roman referat





inceputurile literaturii romane au fost dominate de poezie si proza scurta, specia romanului fiind destul de palida nu numai cantitativ, ci si calitativ. Modestele incercari de roman din perioada pasoptista se pot identifica mai mult din moti sentimentale si patriotice, ca raspuns la impulsionarea revistei "Dacia literara" (1840). De altfel, Mihail Kogalniceanu scrie, in 1850, romanul "Tainele inimii", an in care au mai fost publicate: "Manoil". si "Elena" de Dimitrie Bolintineanu, "Misterele casatoriei" de C.D.Aricescu, "Misterele Bucurestilor" de G.Baronzi" etc. Prima creatie noila o constituie romanul "Ciocoii chi si noi sau Ce naste din pisica soareci mananca" de Nicolae Filimon, aparut in "Revista romana" a lui Alexandru Odobescu in anul 1862, iar in volum in 1863. Perioada marilor clasici este reprezentata de bildungsromanul "Amintiri din copilarie" de Ion Creanga (in "Convorbiri literare", 1881-l882) si de romanul "Mara" de Ioan Slavici (in revista "Vatra", in 1894 si in volum abia in 1906). La inceputul secolului al XX-lea este publicat primul roman-ciclu, "Comanestenii", scris de Duiliu Zamfirescu intre anii 1894 si 1910, alcatuit din cinci volume, intre care cele mai izbutite sunt "Viata la tara" (1898) si "Tanase Scatiu" (1907).
Perioada dintre cele doua razboaie mondiale (1918-l947) reprezinta un moment de referinta in evolutia prozei romanesti, atat prin dirsificarea modalitatilor narati, cat mai ales prin largirea ariei tematice si prin coexistenta lirismului sadonian cu un realism dur, obiectiv in romanele lui Liviu Rebreanu si cu explorarea in cele mai adanci zone ale psihicului uman. O trasatura importanta a literaturii interbelice o constituie dezvoltarea romanului, marcata de aparitia, in 1920, a creatiei lui Liviu Rebreanu, "Ion", abila cu capodoperele unirsale ale genului, prin impresia coplesitoare "de oameni si de viata".In 1925, Ion Vinea felicita Franta pentru cei 6.000 de romancieri, fata de cei. 6 ai Romaniei, unde abia din anul 1930 se constata o victorie decisiva a romanului atat in ceea ce priste interesul public, cat si din punct de dere al formulei artistice moderne. Pana la aceasta data, toate romanele lui Rebreanu avusesera un succes nesperat, iar publicarea, in 1930, a romanului "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" scris de Camil Petrescu starneste reactii fulminante atat in randul criticilor literari, cat si al cititorilor. Garabet Ibraileanu sesizeaza existenta a doua tipuri de roman care au aparut in perioada interbelica: romanul "de creatie"
si romanul "de analiza".
Eugen Lovinescu, initiatorul modernismului romanesc, polemizeaza cu samanatoristii si poporanistii privind tematica promovata de operele literare. in revista si cenaclul "Sburatorul, Lovinescu pledeaza pentru sincronizare cu literatura europeana prin modernizarea creatiilor romanesti, iar pentru afirmarea romanului sustine necesitatea schimbarii tematicii rurale cu cea citadina si inlopuirea protagonistului taran cu intelectualul, care are o structura psihologica mult mai complexa si aspiratii superioare.
Anul 1933 a excelat in tiparituri romanesti, prin aparitii extrem de valoroase pentru literatura nationala: "Patul lui Procust" de Camil Petrescu, "Maitreyi" de Mircea Eliade, "sectiunea nuntii" de George Calinescu", "Creanga de aur" de Mihail Sadoanu, "Maidanul cu dragoste" de George Mihail Zamfirescu, "Europolis" de Jean Bart, "Femei" de Mihail Sebastian, "Rusoaica'.' de Gib Mihaescu etc.
Camil Petrescu opineaza, in articolul intitulat sugestiv "De ce nu am roman?" (1927), ca aceasta specie epica este dependenta de fluxul constiintei eroilor, de autentidtiate, relativizarea si subiectivizarea perspectii narati, idei argumentate in conferinta "Noua structura si opera lui Marcel Proust" (1930), pe care o publica apoi in volumul eseistic "Teze si antiteze" (1936). Influenta capodoperei franceze "in cautarea timpului pierdut" de Marcel Proust (1871-l923) s-a extins si asupra altor scriitori interbelici, idei, modalitati artistice sau conceptii epice se reflecta in romanele Hortensiei Papadat-Bengescu, ale lui Anton Holban si Mihail Sebastian. Pe de alta parte, romancierii interbelici se afla sub inraurirea lui Andra Gide (1869-l951) si a lui Stendhal, scriitori francezi novatori in tehnica romanesca atat in ceea ce priste constructia subiectului sub forma jurnalului, cat si a relativizarii si autenticitatii epice, procedee si conceptii literare intalnite in creatiile lui Mircea Eliade, Garabet Ibraileanu, Anton Holban etc.
Traditionalismul este promovat, in principal, de revista "Gandirea", un sustinator fernt fiind Nichifor Crainic si sustinut nu numai in poezie, ci si in proza romanesca interbelica, in principal, prin Mihail Sadoanu.
Avangardismul este un curent literar epatant, cu O paleta de dirsificare uimitoare, despre care Lovinescu afirma ca este un modernism dus la extrem. in Romania, avangardismul s-a manifestat mai mult in poezie, Urmuz fiind singurul creator al unui "roman in patru parti", care are insa doar cateva ini si care se intituleaza "Palnia si Stamate".


I. Principalele romane interbelice se pot clasifica in functie de perspectiva narativa si de relatia autorului cu cititorul:
* Romanul obiectiv, realist si modern - reflecta realitatea complexa a vietii, firul epic respecta principiul cauzalitatii, cronologia faptelor, fara sa excluda analiza psihologica; naratorul obiectiv si omniscient introduce cititorul intr-un unirs care-i devine cunoscut, dandu-i iluzia realului; perspectiva narativa se defineste prin naratiunea la persoana a IH-a si focalizarea "dindarat".
* Romanul subiectiv, realist si modern - naratorul-personaj "absoarbe" realitatea in propria constiinta in mod subiectiv, conferind operei dimensiuni metafizice si diminuand astfel epica romanului; se manifesta perspectiva relativizarii, autenticitatii si absolutizarii prin natura confesionala si naratiunea la persoana I, focalizarea "impreuna cu".
* Antiromanul - ignora conceptul de arta si traditia epica, penduleaza intre fictiv si non-fictiv, ignorand orice fel de conntii ale romanului.
II. Un alt unghi din care poate fi conturata varietatea romanului interbelic il constituie compozitia epica si constructia subiectului:
- Romanul de analiza psihologica - una dintre directiile modernismului lovinescian- constituie o contributie esentiala la sincronizarea literaturii romane cu cea europeana prin teme noi cum ar fi conditia intelectualului, viciile morale si tarele psihologice ale noii clase citadine, burghezia, stapanita de snobism', complexitatea fiintei umane prin idealul cunoasterii si trairi profunde determinate de experienta razboiului sau aspiratia erotica. Remarcabila este varietatea perspectii narati, obiectiva prin naratiunea la persoana a IH-a sau subiectiva, prin naratiunea la persoana I: "Padurea spanzuratilor", "Ciuleandra" de Liviu Rebreanu, "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi", "Patul lui Procust" de Camil Petrescu, ciclul "Hallipilor" de Hortensia Papadat-Bengescu, "Adela" de Garabet Ibraileanu, "Ioana" de Anton Holban, "Rusoaica" de Gib Mihaescu, "Orasul cu salcami" de Mihail Sebastian.
- Romanul experientei - se particularizeaza prin caracterul de confesiune, constructia subiectului fiind sustinuta de jurnal intim, caiete de insemnari, scrisori, articole de ziar, care definesc autenticitatea si relativismul compozitional: "Maitreyi", "Nunta in cer" de Mircea Eliade, "intamplari in irealitatea imediata" de Max Blecher.
- Romanul balzacian, de care a fost atras George Calinescu, un critic literar care s-a incumetat sa-si asume si statutul de scriitor prin preluarea modelelor tipologice si de mediu din romanele balzaciene, pe care le-a exemplificat in "Enigma Otiliei". Romanul a atras atitudinea critica a lui Nicolae Manolescu ("Arca lui Noe"), care considera ca balzacianismul lui Calinescu este imperfect, de o eruditie fastidioasa (plicticoasa) si un scrupul denit excesiv, ca scriitorul nu creeaza viata, ci o comenteaza.
* Romanul mitic, initiatic apartine traditionalismului, intrucat esentializeaza mitul ca istorie sacra, paraseste realitatea concreta si amplifica fictiunea, distantandu-se de conflicte sociale ignorand rosimilul; scriitorul poseda eruditie mitologica si spirit ludic, perspectiva narativa fiind, de cele mai multe ori, reprezentata de naratiunea la persoana a IH-a heterodiegetica sau homodiegetica: "Baltagul", "Creanga de aur", "Noptile de Sanziene", "Divanul persian" de Mihail
Sadoanu.
* Romanul istoric valorifica enimentele si domnitorii care au marcat istoria involburata a neamului romanesc, reprezentat, in principal, prin creatiile lui Mihail Sadoanu: "Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda", "Fratii Jderi", "Nunta domnitei Ruxandra".
* Romanul avangardist, cu arie restransa in literatura romana, este reprezentat de scriitorul Urmuz, cu cele doua creatii de cateva ini, intitulate de el "roman": "Palnia si Stamate (roman in patru parti)" si "Ismail si Turnavitu".
III. Din punct de dere al temelor, romanul interbelic ar mai putea fi considerat printr-o alta optica: tema rurala, tema citadina,
tema erotica etc.
Concluzia fireasca si evidenta este aceea ca perioada interbelica se particularizeaza prin bogatia romanesca exploziva si prin varietatea curentelor, temelor si constructiei epice, tehnicilor de realizare stilistica si de compozitie, care semnifica o eferscenta culturala» fara precedent, apropiind astfel literatura romana de cea occidentala si impunand romanul romanesc in unirsalitate.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani