Ecotehnologii



Curs 1
Mediul inconjurator e al intregii planete, de aceea este protejat la scara globala. De foarte multa vreme, pamantul a fost considerat defapt o entitate vie. La toate popoarele din antichitate zei si zeite intruchipau elemente specifice incepand cu cerul, soarele, oceanul, vantul, pana la cele mai comune deprinderi, activitati sau vicii.
Leonardo da Vinci privea organismul uman ca pe un microcosmos al pamantului, iar pamantul ca pe un macrocosmos al trupului omenesc.
Jiordanl Bruno a fost ars pe rug acum 400 de ani deoarece el sustinea ca pamantul este viu si ca acest lucru poate fi adevarat si pentru alte planete.
Astazi, in mediile stiintifice se discuta posibilitatea compararii planetei noastre cu organismele care traiesc pe aceasta planeta conducand la conceptul existentei unui imens sistem autoregulator. O planeta care poseda in mod vadit proprietatea stranie de a mentine in mod permanent un loc potrivit & confortabil pt a fi locuit de entitati vii, aceasta este planeta Pmanat.
Aceasta ipoteza a fost denumita GAIA (=pamant in lb greaca). Unul dintre promoterii acestei ipoteze a fost James Lovelock (parintele ei), scriitor, inventator. Era implicat intr-un program Nasa care cauta viata pe marte.
Ipoteza:
1. Existenta stratului de ozon din atmosfera esential pentru mentinerea vietii, ocrotirea vietuitoarelor fata de radiatiile cosmice.
2. Mentinerea concentratiei oxigenului la 21% care realizeaza echilibrul intre producerea & descompunerea materiei organice
3. Prezenta in atmosfera al unor mici, da esentiale cantitati de amoniac care neutralizeaza parte din sulful si acizii nitrici care se formeaza in mod natural
4. Media relativ constanta a temperaturii aerului in ciuda schimbarilor care au loc in compozitia gazoasa a atmosferei si radiatia solara
5. Existenta in oceane al unui continut constant de sare de circa 3-4% in ciuda faptului ca apele care se deverseaza in acest ocean au aport de minerale care in principal ar trebui sa modifice aceasta concentratie.
6. Compozitia chimica a atmosferei nu are nici o legatura cu asteptarile unor stari de echilibru chimic stabil
7. Prezenta metanului, protoxidului de azot si chiar a azotului in atmosfera oxidanta actuala a pamantului reprezinta o violare a legilor chimiei masurabila in zeci de ordine de marime. Un exemplu de asemenea magnitudine sugereaza ca atmosfera nu este doar un produs biologic, ci mai probabil o constructie biologica; nu una vie, dar o extensie a sistemului viu proiectata astfel incat sa mentina anumite conditii de mediu astfel: concentratia atmosferica a unor gaze (ozigenul), in valoare optima in raport cu abateri minore ar putea avea consecinte devastatoare pt viata.
Daca atmosfera este printre altele un mecanism pentru transportul materiilor prime la si de la biosfera, trebuie sa presupunem existenta unor substante carause pentru elementele esentiale tuturor sistemelor biologice (iodul, sulful). Ambele sunt transportate din oceane prin aer la suprafata solului unde sunt deficitare. (iodura de metil, sulfura de metil = substante carause)
Gaia este o ipoteza care considera posibila existenta unei entitati complexe care include: biosfera pamantului, atmosfera , oceanele si solul, toate alcatuind un sistem cibernetic care urmareste realizarea unui mediu fizic si chimic optim pentru viata pe aceasta planeta. Dar daca Terra ar putea fi considerata un organism viu, intrebarea este : "care este locul & rolul omului ?"

Curs 2

Privind ecosistemele ca un tot, cresterea degradarea solului, scaderea resurselor, acumularea de reziduuri, schimbarile climatice, poluarea omniprezenta, abuzurile tehnologice si distrugerea biodiversitatii sub toate formele reprezinta o imensa amentintare asupra Terrei, amenintare care nu a existat cu ani in urma. Acelasi James Lovelock scria "am ajuns sa fim atat de multi incat prezenta noastra pune in pericol la fel ca o boala afectant organismul uman". Si la fel ca o in cazul unei boli, exista 4 finaluri:
. Distrugerea organismelor
. Distrugerea gazdei
. Simbioza
Un prim pas pentru a ajunge la simbioza este recunoastem faptul ca problema exista. Al doilea : sa intelegem si sa tragem concluziile necesare pentru a actiona/ remedia. Astazi ne aflam undeva intre pasul I si II. Dezvoltarea umana aduce mari prejudicii mediului ambiant. Actualmente la scara globala in fiecare secunda se degaja 1000 de tone de teren, sunt distrusi 3000 m2 de padure si 2000 m2 de teren agricolsunt transformati in desert. Ca o compensatie, 1000 de tone de gaze nocive & probabil alte 1000 de reziduuri sunt produse pe Terra. Saracirea biologica a planetei reprezinta rezultatul distrugerii habitatului, al poluarii, ale modificarilor climatice, al vantului si pescuitului abuziv. Uniunea de conservare a naturii publica din cand in cand o lista rosie a speciilor amentintate. Astfel, conform datelor din 2000 , din cele peste 9900 de specii de pasari ale globului, 1/8 sunt pe cale de disparitie. Din 4700 specii de mamifere, ¼ sunt pe cale de disparitie, iar din cele 25.000 de specii de pesti, 1/3 sunt pe cale de disparitie. Disparitia unor specii de pesti, pasari, mamifere are un impact negativ asupra celorlalte vietuitoare datorita faptului ca se produc dezechilibre ale ecosistemului uneori ireversibile. O alta problema importanta o reprezinta resursele naturale. Tarile dezvoltate iau de la tarile in curs de dezvoltare o cantitate considerabila de materii prime. Se considera ca 10% din populatia Terreiconsuma de 10 ori mai multa energie , apa, materii minerale, pamant pe cap de locuitor decat celelalte 90%. Tinand cont de faptul ca guvernele tarilor in curs de dezvoltare au drept obiectiv central al politicii lor atingerea standardelor economiilor inalte asemanatoare cu cele ale tarilor dezvoltate in timul & ritmul consumului acestora ramane neschimbat. S-a calculat ca se ajunge la o crestere de 5 ori a ritmului de degradare in acest ritm. Mediul se va degrada in mod ireversibil. Protectia mediului insasi reprezinta deci o problema a fiecaruia & a tuturor .
Atat tarile in curs de dezvoltare cat si tarile dezoltate se confrunta acut cu intrebare: "cum poate fi mentinuta cresterea economica fara a aduce prejudicii importante mediului inconjurator ?"
Conceptul de dezvoltare durabila a aparut pt prima oara in 1980 si a fost acceptat de Uniunea Natiunilor pentru Conservarea Naturii. Acest concept a capatat o importanta deosebita dupa publicarea in 1987 a raportului Brundtland "Our common future". Conform acestui raport, dezvoltarea duabila se defineste: capacitatea omenirii de a asigura satisfacerea cerintelor generatiei actuale fara a compormite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati. La conferinta Natiunilor Unite privind mediul & dezvoltarea desfasurata in 1992 la Rio de Janeiro s-a propus gasirea unor surse alternative. In sec 21 s-a exprimat acordul participantilor privind catea documente importante printre care: Declaratia de la Lyon privind mediul & dezvoltarea si Agenda 21.
Declaratia de la Lyon consfinteste acordurile internationale care-si propun sa respecte interesele lor & sa protejeze integritatea mediului ambiant global si a sistemului de dezvoltare propunand 27 de principii care privesc dezvoltarea durabila.
Agenda 21 a reprezentat 1 program de actiune globala care a fost elaborat in scopul de a implementa prevederile declaratiei de la Lyon. Filosofia dezvoltarii durabile confera o noua dimensiune activitatilor de protejare a mediului ambiant. Aceasta contribuie la mentinerea calitatii vietii, imbunatatirea calitatii vietii, cresterea PIB, imbunatatirea activitatilor economice, sustinerea sistemelod suport ale pietii.
Scopul realizarii dezideratului si anume: dezvoltarea durabila trebuie corelate 3elemente: cresterea democratica, dezvoltarea industriala ascendenta si necesitatea protejarii mediului ambiant.
Metodele de protejare ale mediului ambiant au fost gandite la inceput in sensiul gasirii unor masuri locale de tipul "end of pipe". Facand insa o trimitere la medicina se prefera sa se actioneze preventiv si nu curativ, si in scopul problemei legate de mediu se prefera dobandirea unor cunostinte in domeniul structurarii si fiunctionarii sistemelor ecologice spre a putea interveni in mod profilactic. Intr-o prima faza este necesara cunoasterea in amanunt a tipurilor de probleme de poluare, cauzele, modul in care se manifesta, masurile de combatere ce pot fi luate precum si efectele acestora inainte de a fi posibila planificarea& implementarea unor strategii globale pe termen scurt & lung care sa conduca la imbunatatirea conditiilor de mediu atat pentru generatia actuala, cat si pentru generatiile viitoare. Suntem intr-o perioada de tranzitie, schimbari rpaide in domeniul populatiei, economiei, mediului. Caracterul & aria geografica de raspandire a poluarii s-au modificat esential de-a lungul timpului, iar eforturile depuse pentru a controla acest fenomen au dus la realizarea cu succes a unora dintre problemele initiale ; astfel in tarile dezvoltate dimensiunea vizibila a poluarii locale a mediului a scazut in mare masura datorita reducerii poluarii cauzate de cosuri industriale, reziduuri ale industriilor, ale municipaitatii. Pe de alta parte problemele poluarii locale, regionale si globale au devenit tot mai importante.