Adriana Bittel biografia


Adriana Bittel opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

BITTEL ADRIANA

Prozatoare.
De asemenea, publicista.

S-a nascut la 31 mai 1946 in Bucuresti.

Este fiica economistului Lazar Bittel si a avocatei Alice Bittel (n. Margulius).

Dupa terminarea studiilor liceale (Liceul "M. Sado-veanu" din Bucuresti, 1964), a absolvit in 1970 Facultatea de Limba si Literatura Romana a Universitatii din Bucuresti. Din 1970 este corector si apoi redactor la revista "Romania literara". In perioada studentiei frecventeaza cenaclul "Junimea" al Universitatii Bucuresti, condus de criticul George Ivascu.

Debuteaza publicistic cu poeme in "Gazeta literara" (1963). Debutul editorial are loc in 1980 cu volumul Lucruri intr-un pod albastru (Ed. Cartea Romaneasca).

Colaboreaza cu proza si publicistica la prestigioase reviste de literatura si cultura din tara, in special la "Romania literara". Este colaboratoare permanenta a saptaminalului "Formula As".

Dupa volumul de debut, publica volumele Somnul dupa nastere (Ed. Cartea Romaneasca, 1984); Iulia in Iulie (Ed. Eminescu, 1986); Fototeca (Ed. Cartea Romaneasca, 1989).

Este prezenta in antologiile: Generatia '80 in proza scurta, alcatuita de Gheorghe Craciun si Viorel Marineasa (Ed. Paralela 45, 1998) si Romanian Fiction of the '80s and '90s (Ed. Paralela 45, 1999). Figureaza cu texte de proza traduse in antologii publicate in SUA, Austria, Germania, Iugoslavia. A calatorit in Franta (1990) si Danemarca (1997). in 1994 a luat parte la o croaziera organizata de PEN-Clubul roman pe Marea Neagra si Marea Egee. in prezent, autoarea este redactor la revista "Romania literara" si consilier editorial la Editura Univers Dalsi.

Este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania si a PEN-Clubului Roman.

Au formulat opinii critice asupra cartilor autoarei: Valeriu Cristea - Cariatidele cotidianului ("Romania literara", nr. 25/1986) si Realismul critic ("Caiete critice", nr. 1/1990); George Pruteanu - Balzacia si Lovena ("Convorbiri literare", nr. 12/1986); Ion Rotam (in O istorie a literaturii romane, volum III, Ed. Minerva, 1987); Nicolae Manolescu - Scurte povestiri ("Romania literara", nr. 12/1987); loan Holban (in volum Profiluri epice contemporane, Ed. Cartea Romaneasca, 1987); Eugen Simion (in volum Scriitori romani de azi, IV, Ed. Cartea Romaneasca, 1989); Florin Manolescu - Proza "micului realism" ("Luceafarul", nr. 5/1990); Gabriela Omat - Personaj si persona ("Viata romaneasca", nr. 9/1990); Radu G. Teposu (in volum Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993); Monica Lovinescu (in volum Unde scurte V, Ed. Humanitas, 1995 si in volum Unde scurte VI, Ed. Humanitas, 1996), Stefan Ion Ghilimescu (in volum Figuri ale romanului, Ed. Domingo, 1997).

Referinte critice:


"Cit de repede se poate progresa cind ai talent si ceva de spus, un punct de vedere, ne-o dovedeste al doilea volum al Adrianei Bittel () Putem afirma ca autoarea e lipsita de «rautatea» unora din colegele sale; rea, «nerusinata», e la ea numai privirea, o privire scormonitoare, atenta, lucida, careia nu-i scapa de obicei nici esenta, nici amanuntele. Agerimea incomoda a privirii este imblin-zita insa la Adriana Bittel de umor si compasiune; asemenea uneia din eroinele sale, prozatoarea simte «o mila mare de toti». De aici, interesul ei cehovian (sau gogolian, sau dostoievskian) () fata de lumea doar in aparenta cenusie a unei umanitati doar in aparenta marunte."
(Valeriu Cristea, "Romania literara", nr. 25/1986)

"Intiiul lucru frapant in povestirile Adrianei Bittel este talentul. Rareori un tinar scriitor pare, de la inceput, atit de dotat pentru literatura. Cu mai multa sansa, autoarea Iuliei in iulie ar ti facut sa se vorbeasca despre ea cel putin cit s-a vorbit despre alti colegi ai ei de generatie, care au luat premii si s-au aflat in centrul unor polemici rasunatoare. Daca nu s-a intimplat asa, este pentru ca povestirile ei, moderne prin procedee, sint cu desavirsire lipsite de ostentatie, ceea ce le dezavantajeaza in ochii celor care asteapta transformari importante in proza anilor '. Degaja un aer de prospetime si autenticitate, ca si cum ar li fost mai interesate de adevarul unor situatii de viata decit de un limbaj sofisticat si original cu tot dinadinsul () Citindu-le, iti vin in minte insusiri care nu mai sint socotite de o buna bucata de vreme pertinente (si cu atit mai putin explozive) de catre o critica aproape deplin cistigata de cauza metali-teraturii, a intertextualitatii si a parodiei: acuitate a notatiei realiste, pregnanta a detaliului vizual si auditiv, inteligenta si umor."
(Nicolae Manolescu, "Romania literara", nr. 12/1987)

"Proza Adrianei Bittel are citeva insusiri distincte. In primul rind, lipsa ei de morga. Ea scrie simplu, intr-un limbaj direct, ceea ce nu inseamna fara subtilitate. Duce povestirea pina la capat si face in asa fel incit portretul din interior sa fie, omeneste vorbind, verosimil () Este apoi o buna pozitie fata de individul marunt, nici idealizanta, deci falsa, nici premeditat carica-turizanta. O asezare fireasca, adica o buna percepere a umanului."
(Eugen Simion, in voi. Scriitori romani de azi, IV, Ed. Cartea Romaneasca, 1989)

"De un lucru putem fi siguri: ca aceasta carte [Fototeca], scrisa inca sub cenzura, suporta din plin lectura timpurilor noi spre care, chiar cu rateurile stiute, se indreapta si Romania. Acesta ni se pare a fi adevaratul «certificat de prezenta» a cartii."
(Monica Lovinescu, in voi. Unde scurte V, Ed. Humanitas, 1995)