Alexandru Lascarov Moldovanu biografia

Alexandru Lascarov Moldovanu


Alexandru Lascarov Moldovanu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

LASCAROV-MOLDOVANU Alexandru, se naste la 5 apr. 1885, Tecuci - moare in .
Prozator si traducator.

Licenta in drept la Univ. din Iasi. Avocat.

Debut editorial cu volum Petre Liciu (1914).

Colaboreaza la Samanatorul, Neantul romanesc literar. TaraBirsei, Gindirea etc.

Traduce scrieri de E. Fromentin, A. Daudet, O. Goldsmith. I. S. Turgheniev s.a. Voi.: Povestirile lui Spulber (1921), in gradina lui Nas Musal (1926), Mamina (1933), Romanul furnica (1936) etc. impreuna cu Apostol D. Culea alcatuieste Antologia Dobroga (1928). Scriitor samanatorist, evoluind spre o literatura pur educativa, de nuante mistice si nationaliste, in afara sferei interesului artistic.

Prozator foarte productiv, Alexandru Lascarov Moldovanu a fost elogiat de N. Iorga si aproape concomitent prezentat cu exigenta, in adevaratele lui proportii, de E. Lovinescu, G. Calinescu s.a.

Unele teme si viziunea compasiva sint din I. Al. Brateseu-Voinesti si M. Sadoveanu, cu suprasolicitare sentimentalista. Subiectele sint dilatate in naratiuni ample, unde prezentarea cadrului copleseste paginile, desi autorul nu are talent descriptiv autentic, iar istorisirea propriu-zisa e plata si discursiva. Abunda scene idilice din viata razesilor sau a vechilor boiernasi, drame aleinadaptarii, inspirate din mediul provinciei natale, in perspectiva paseista caracteristica (Povestirile lui Spulber. 1921; In gradina lui Nas Mttsat, 1926; Omul care tace, 1926) sau se schiteaza instantanee grotesti si figuri caricaturale (Domnul Presedinte, 1928). Evocind amintiri din razboi, Alexandru Lascarov Moldovanu adopta accentele unui nationalism exaltat (Zile de campanie. 1915). Lipsa de concentrare epica e agravata de lexicul excesiv moldovenizat.

In paralel, se observa o inclinare tot mai pronuntata pentru tezismul crestin; un exemplu e romanul Biserica naruita (1932), inventar de recuzita romantica, alternativ tenebroasa si dulceaga. in stil parabolic sint si Mamina (1933) - „glorificare a sotiei curate si a mamei care uita de sine" (N. Iorga) si Romanul furnica (1936), unde, pe urmele lui La Fontaine, dar cu pretentii de „filosofare", greierele reprezinta „cinlarea", adica „idealismul", iar furnica, ..averea", adica „materialismul". Analiza psihologica e superficiala, personajele fiind numai termenii de ilustrare a unor teze (sociale, etice, religioase), deci inconsistente sub raport artistic.

OPERA:
Petre Liciu, Focsani, 1914;
Zile de campanie, iunie-august 1913, Bucuresti, 1915;
Feme-ea-avocat. Observatiuni la doctrina si jurisprudenta romana. Bucuresti, 1915;
Povestirile lui Spulber. Craiova. 1921;
Hotare si singuratati. Bucuresti, 1922;
Fabule si satire. Arad, 1925;
Constitutionalitatea, Bucuresti, 1925;
Revolutia de miine. Bucuresti, 1925;
In gradina lui Nas Mttsat. Bucuresti, 1926;
Omul care tace, povestiri, Bucuresti, 1926 (ed. II. 1935);
Pe drumuri de Iara, Bucuresti. 1926 (ed.II, 1929): Domnul Presedinte, Bucuresti, 1928: inseninare, Craiova, 1928;
Cohortele mortii, Bucuiesti. 1930;
Daca am cunoaste Scrisori crestine. Bucuresti, 1930;
Un taciune si un carbune. Bucuresti. 1930;
Ziua de luminare Impotriva sifilisului. Bucuresti, 1930;
Ceas de cumpana. Bucuresti, 1931;
Pe urma vijeliei, Bucuresti, 1931;
Biserica nuntita, roman, Bucuresti, 1932 (ed. definitiva,
1939);
Nopti din Moldova, Craiova, 1932;
Casa din padure, Bucuresti, 1932;
Concordanta a Noului Testament, Bucuresti. 1932;
Schitul cu plopi, Sibiu, 1933;
Mamina, roman. Bucuresti. 1933 (ed. II. 1934;
ed. III- 1938);
Viciile sfintilor, I-VII, Bucuresti. 1933-l942;
Ce trebuie sa ftie orice taran din legile cele mai de seama ale tarii. Carte de
Invataturi cetatenesti, Bucuresti, 1934 (ed. II. 1939);
Viata Crestina in pilde. Culese si prelucrate de -, Bucuresti, 1934 (ed. II. 1937);
Flori crestine. Bucuresti, 1935;
Romanul furnicei. Bucuresti, 1936;
intoarcerea lui Andrei Patrascu, roman, Bucuresti, 1936;
Tainuit, roman. Bucuresti. 1937 (ed. II, t'.a.). Drumuri. In valea umbrei mortii. Sub cer inseninat. Amintiri. Bucuresti, 1938;
La apusul soarelui, Bucuresti, 1938: Alte flori crestine, Bucuresti. 193');
Satul, satenii si serviciul social. Bucuresti, 1939;
Cartea cu pilde. Bucuresti, 1940;
l-urnit a, poem dramatic in versuri. Bucuresti, 1940;
Viata Sf. loan Cura de Aur, patriarhul Constanti-nopolului. Bucuresti, 1941;
Fabule, Bucuresti. 1942;
Amintiri cu invatatori. Bucuresti, 1943: Apa cea vie. Bucuresti. . Traduceri: E. Fromentin. Dominique, Bucuresti. 1922;
A. Daudet, Scrisori din moara mea. Bucuresti. 1923;
N. lorga. Istoria romanilor si a civilizatiei lor. Bucuresti, 1929;
S. Smiles, Ajuta-le singur (Self-Help) sau caracter, purtare si staruinte, ilustrate cu ajutorul biografiilor, Bucuresti, 1931;
.. Ltlbbock, Fericirea tic o trai, Bucuresti, 1934;
Talmaciri ulese din Sf. loan Gura de Aur, Bucuresti, 1937;
Bemardin de Saint-Pierre, Paul si Virginia, Bucuresti, 1939;
Asemanarea cu Domnul Hristos (Imitatio Christi), versiune noua, cuprinzind si Meditatiile lui Lamennais, Bucuresti, 1940;
O. Goldsmith, Preotul din Wake-field. Bucuresti, 1940;
J. Sandeaut Magdalcna, Bucuresti, 1941: D. Defoe, Viata si aventurile lui Robinson Crusoe. Bucuresti, 1945.


REFERINTE CRITICE:
N. Iorga, Ist. lit. cont., II;
E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane. 1900-l937, 1937;
B. Munteano, Panorama ;
G. Calinescu. Istorici ;
O. Papadima, Creatorii si lumea lor, 1943;
I. Rotam, O istorie, II;
D. Micu, „Gindirea" si gindirismul, 1975;
Sanda Radina, Mastilefabulei, 1983;
A. Sasu -Mariana Vartie, Romanul romanesc II.