Alexandru Mitru biografia

Alexandru Mitru




Alexandru Mitru opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

MITRU Alexandru (numele la nastere: Alexandru Piraianu), se naste la 6 nov. 1914, Craiova - moare in nov. 1989, Bucuresti. Fiul educatoarei Angela Piraianu, crescut de familia Francisc si Antonela Hundel. Studiile secundare la Liceul Central si Liceul "Fratii Buzesti" din orasul natal, avindu-l ca prof. de geografie pe prozatorul Ion Dongorozi. Urmeaza, la Bucuresti, cursurile Facultatii de Stiinte (1933-l935). Licentiat al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti (1940).

Profesor la Liceul "Gheorghe Lazar", unde a condus, aproape doua decenii, cenaclul "Luceafarul".

Debuteaza, in 1932, cu nuvela Papusa. in 1976 i se confera "Placheta Premiului European pentru intreaga opera si merite deosebite in literatura pentru copii si tineret".



Colaboreaza la Ramuri, Universul literar. Lumea copiilor. Flacara, Gazeta literara etc. Voi. de basme (Copiii muntelui de aur, 1954; In tara legendelor, 1956; Basmele marii, 1957; Palatul de argint, 1957), prelucrari din mitologia greco-latina (Ispravile viteazului Heracle, 1959; Legendele Olimpului, 1960-l962; Din marile legende ale lumii, 1963-l965) si povestiri pentru copii si tineret (Papusa, 1932; Albumul de geografie, 1951; Flori pentru Mihaela, 1964; Sageata capitanului Ion, 1967; Vulturii de foc, 1970; Domnul din Vladimiri, 1971; Joc, 1977; Dansez cu tine, 1981). Aingrijit, in 1988, o ed. din citeva romane ale lui Mihail Sadoveanu.

Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1967; Premiul "Ion Creanga" al Acad. Romane pe 1968.

Scriitor fecund, bucurindu-se de o imensa popularitate, mai ales in rindul cititorilor tineri, Alexandru Mitru face parte din categoria acelor autori care nu vad in literatura pentru copii si tineret o Cenusareasa careia trebuie sa i se dedice doar in perioadele de vacanta. Dimpotriva, el crede ca genul isi are rigorile sale si pretinde o daruire totala.

Variata ca tematica, opera sa este inspirata din lumea elevilor (Papusa, 1932; Albumul de geografie, 1951; Flori pentru Mihaela, 1964) sau a adolescentilor (Joc, 1977; Dansez cu tine, 1981). Incepind cu volumul Copiii muntelui de aur (1954), Alexandru Mitru isi anexeaza un domeniu care-i va fi deosebit de fertil: mitosul autohton si istoria nationala. in primul caz e vorba de prelucrarea, pe linia lui Ispirescu, a unor legende privind originea unor locuri, munti, riuri etc. (In tara legendelor, 1956; Palatul de argint, 1957; Basmele marii, 1957). in scrierile istorice (Sageata capitanului Ion, 1967; Vulturii de foc, 1970) accentul cade pe valorile etice: dragostea pentru tara sau trecutul de lupta al poporului. Popularitatea cea mai mare i-au adus-o scriitorului Legendele Olimpului (1960-l962) si Din marile legende ale lumii (1963-l965). "Stergind colbul" de pe vechile mitologii, ML a selectat anumite episoade, a amplificat elementele dramatice si a reliefat caracterele eroilor unor legende celebre din cultura universala (Roland, Tristan si Isolda, Siegfried, Cidul, Cneazul Igor), transpunindu-le in stilul specific prozei romanesti de factura populara, straina de didacticismul excesiv. Considerate drept "exemplare" prin calitatile artistice si de expresie, scrierile lui Alexandru Mitru se caracterizeaza prin-tr-un stil oral, simplu si direct, amintind traditia povestitorilor moldoveni.

OPERA:
Papusa, Bucuresti, 1932;
Albumul de geografie. Bucuresti, 1951;
Copiii muntelui de aur. Bucuresti, 1954 (ed. V, sub titlul Muntele de aur, cuvint inainte de M. Beniuc, 1974);
in tara legendelor. Bucuresti, 1956;
Povesti cu tilc. Bucuresti, 1956;
Palatul de argint. Bucuresti, 1957;
Basmele marii. Bucuresti, 1957;
Ispravile viteazului Heracle, piesa pentru teatrul de papusi, Bucuresti, 1959;
Legendele Olimpului. I. Zeii, studiu introductiv de N.I. Barbu, Bucuresti, 1960;
II. Eroii, studiu introductiv de N.I. Barbu, Bucuresti, 1962 (in 1966, ed. unificata a celor doua voi.;
ed. din 1973 si 1983, cu o pref. de D. Botez);
Povesti despre Pacala, Bucuresti, 1961;
Alte povesti cu tilc. Bucuresti, 1961;
Mateias giscarul. Bucuresti, 1962;
Gaina cu ouale de aur. Bucuresti, 1963;
Din marele legende ale lumii. I. Cneazul lgor, Roland, Siegfried si Crimhilda, Cidul, cuvint inainte de Gh. Bulgar, Bucuresti, 1963;
II. Guillaume d'Orange, Gudrun, Viteazul In piele de tigru, Arthur si Cavalerii Mesei Rotunde, Tristan si holda. Bucuresti, 1965;
_ Flori pentru Mihaela, Bucuresti, 1964;
intoarcerea lui Neghinita, Bucuresti, 1966;
Sageata capitanului Ion, Bucuresti, 1967;
Povesti cu tilc (cuprinde voi. Povesti cu tilc, Alte povesti cu tilc, Povesti despre Pacala), Bucuresti, 1967;
in tara legendelor (cuprinde voi. In tara legendelor. Basmele marii. Palatul de argint). Bucuresti, 1968 (ed. din 1973, cu o pref. de Alain Guillermou si postfata de O. Papadima;
ed. din 1983, cu o pref. de O. Papadima);
Sabia de foc. Bucuresti, 1969;
Vulturii de foc. Bucuresti, 1970;
Avionul de Cluj, piesa in trei acte (in colab. cu C. Mateescu), Bucuresti, 1970;
Luceafarul de ziua. Bucuresti, 1970;
D mnul din Vladimiri, Bucuresti, 1971;
Bastonul cu miner de argint: insemnari dintr-un jurnal de vacanta. Bucuresti, 1974 (ed. II, revazuta. Bucuresti, 1989);
Bucurestii in legende si povestiri. Bucuresti, 1976;
Acasa la Macedonski, Bucuresti, 1976;
Stralucitoarea sabie, legenda valaha. Bucuresti, 1976;
Joc, Craiova, 1977;
Craiova in legende si povestiri. Bucuresti, 1978;
Iasii in legende si povestiri. Bucuresti, 1979;
Legenda valaha. Bucuresti, 1979 (ed. II, Bucuresti, 1986);
Dansez cu tine, Craiova, 1981;
Cintecul Columnei, pref. de R. Vulpe, Bucuresti, 1981 (ed. II, Bucuresti, 1988);
Din radacini de legenda si balada. Iasi, 1982;
Aradul in legende si povestiri. Bucuresti, 1982;
Calatoriile lui Fat-Frumos, povesti, lasi, 1985;
Vintul sufla liber peste cimpuri, povestiri, Craiova, 1986;
Lumini din vremuri, nuvele, Craiova, 1987;
Portretul dragostei, roman. Iasi, . Traduceri: Povesti populare sasesti (din Transilvania), in romaneste de V. Teodorescu si ~, Bucuresti, 1956;
Povesti populare romanesti si sasesti, antologie de Albrecht Zweier, talmacire de ~, Bucuresti, 1975.


REFERINTE CRITICE:
N. Balota, in Luceafarul', nr. 45, 1972;
S. Titel, in Luceafarul, nr. 45, 1972;
D. Micu, in Contemporanul, nr. 37, 1973;
idem. Contemporanul, nr. 36, 1976, N. Ulieru, in Romania literara, nr. 27, 1977;
S. Iosifescu, in Romania literara, nr. 47,1980;
Gh. Bulgar, in Romania literara, nr. 33, 1981;
I. Purcaru, in Ramuri, nr. 9, 1981;
Gh. Bulgar, in Flacara, nr. 3, 1983;
Al. Raicu, Autografe, 1983;
Gh. Bulgar, in Flacara, nr. 44, 1984;
idem, in Romania literara, nr. 38, 1986.










Copyright © Contact | Trimite referat