Aurel Tita biografia

Aurel Tita


Aurel Tita opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

TITA Aurel, se naste la 8 ian. 1915, Risipiti (azi, Unirea), judetul Dolj - moare in 14 oct. 1994, Bucuresti.

Poet si traducator.

Liceul „Carol I" din Craiova, terminat in 1934 si Scoala Normala Superioara din Bucuresti, in urma careia obtine licenta in litere si filosofic in ultima parte a activitatii a fost prof. la Liceul „Gheorghe Lazar" din Bucuresti. Debut cu versuri in revista Picaturi de roua din Craiova (1931). A semnat si cu pseudonimul Aureola Nalba, Stan Palavra, Tudor Dima. impreuna cu Aurel Tita Dancau a dat un Mic indreptar de omenie (1947), carte de popularizare etica dupa norme didactice.

A scris piese de evocare istorica pentru copii, jucate la teatrele de papusi din Bucuresti si Pitesti: Inima mamei, lancu Jianu (in colab. cu Al. Mitru), Ghearghe Lazar.

Colaboreaza la revista Poezia, Familia, Azi, Revista Fundatiilor, Gazeta literara, Orizont, Viata Romaneasca s. a. A tradus si prefatat, singur si in colab., din Anatole France, Marimde, Montesquieu, La Fontaine. Emile Zola, Lope de Vega, La Bruyere, Fedru, E. si. J. de Goncourt, Florian, La Rochefoucauld, Vauvenargues, Jean Follain, Baudelaire s. a. Pentru copii a scris un volum de ghicitori deghizate in poezii: Cine le paste, le cunoaste (1979). Ca poet, Aurel Tita clasicizeaza discret, avind nostalgia trairii infantile si aspiratia cugetarii mature.

Poezia lui Aurel Tita se situeaza, in esenta, in descendenta literaturii pentru copii. Versurile contin, de regula, un subtext moral ce sugereaza aspiratia catre desavirsirea spirituala. Calea intrezarita e poezia, prin care poetul exploreaza disponibilitatile idealiste ale copilariei. Universul liric se concentreaza asupra zenitului, considerat ca reper desavirsit al dorintei. Aspiratia e celesta, redusa la un ideal abstract ce consta in cochetarea cu sublimul si absolutul: „M-aplec peste apele ochilor tai / - de azur mistui de vapai - / sa le sorb - insetat - limpezimea // si le-adulmec - jivina - misterul/ in ei e profunzime inaltimea, - / atit de pretutindeni este cerul" (inselare).

Cu rare exceptii, versurile sint anodine, inexpresive, comunicind mai mult un ideal conventional. Unele poezii au o nota glumeata cu substrat pretins serios, incercind sa recupereze sublimul copilariei insa, neavind suficienta sugestie lirica, rezultatul e o descriptie joviala a vedeniilor infantile. Ludicul e decorativ, redus la virtuozitatea sterila. Cind incearca sa estetizeze misterul infantil, poetul cultiva vraja, tragind efectul liric din decor, ca in Gravitatia flacarii (1981). Chiar cind surprinde o vaga deruta a naturalului, poetul nu se poate elibera de gustul pentru artificiu, pentru detaliul cizelat care, in afara dexteritatii, nu sugereaza altceva decit contrafacere. O singura aspiratie, sincera pina la platitudine, tulbura monotonia acestei poezii: renasterea vietii prin spirit, sugerata alegoric prin experienta ignica. Nostalgia esentei pure e deghizata astfel intr-o mitologie poetica fara personalitate, confectionata din deseuri lirice. Aurel Tita incearca sa spiritualizeze melancolia, cu gratie dar fara har.

OPERA:
Undeva, in amintire, versuri, Craiova, 1935;
Mic indreptar de omenie (in colab. cu T. Dancau), Bucuresti, 1947;
Ca sa ai un cer al tau, versuri. Bucuresti, 1978;
Cine le paste le cunoaste, versuri pentru copii, Bucuresti, 1979;
Gravitatia flacarii, versuri, Bucuresti, 1981;
Cantilene, versuri. Bucuresti, . Traduceri: A. France, Insula pinguinilor, in romaneste de ~, Bucuresti, 1955;
E. Zola, Prapadul, trad. de ~, Bucuresti, 1958;
La Fontaine, Fabule, trad. de ~, pref. si note de Elena Vianu, Bucuresti, 1961;
J. St. Alexis, Generalul Soare, in romaneste de ~, Bucuresti, 1962;
B. Alavi, Zidul alb', trad. de R. Olteanu si ~, Bucuresti, 1963;
P. Vaillant-Couturier, Copilarie. Amintiri din copilarie si din tinerete, in romaneste de ~, Bucuresti, 1965;
Phaedrus, Fabule, trad. si note de ~ si Gh. Moraru, Bucuresti, 1966 (alta ed., 1981);
La Fontaine, Fabule, trad. de ~, pref. si note de Micaela Slavescu, Bucuresti, 1967 (ed. II, revazuta, 1969);
E. de Goncourt, J. de Goncourt, Pagini de jurnal, I-II, trad. de ~ pref. de S. Cioculescu, Bucuresti, 1970;
Lope de Vega, Comedii, trad. de ~ in colab., Bucuresti, 1972;
La Rochefoucauld, Maxime si reflectii, trad. de ~, pref. de I. Vicol, Bucuresti, 1972;
Florian, Fabule, trad. si cuvint inainte de -, Bucuresti, 1972;
J. Follain, Poeme, trad. si cuvint inainte de ~, Bucuresti, 1973;
L. CI. de Vauvenargues, Maxime si reflectii, trad., note si indice analitic de ~, pref. de I. Vicol, Bucuresti, 1973;
Romanele mesei rotunde in prelucrarea moderna a lui Jacques Boulenges, trad. de ~, pref. de Irina Badescu, Bucuresti, 1976;
A. France, Insula pinguinilor, trad. de ~, pref., note si tabel cronologic de Sanda Radian, Bucuresti, 1977;
H. Bosco, Matusa Martine. trad. de ~, pref. de Micaela Slavescu, Bucuresti, 1979;
M. Car6me, Cheita fermecata, trad. de ~ si T. Opris, Bucuresti, 1979;
La Fontaine, Fabule, trad. de ~, Bucuresti, 1980;
M. Eigeldinger, Drumurile soarelui, in romaneste de ~, pref. de V. Florescu, Bucuresti, 1983.


REFERINTE CRITICE:
O. Sulutiu, in Familia, nr. 9, 1936;
H. Zalis, in Romania literara, nr. 30, 1979;
I. Sirbu, in Cronica, nr. 38, 1979;
G. Drumur, in Orizont, nr. 39,1979;
N. Jianu, in Romania literara, nr. 32, 1981.