Constanta Hodos biografia

Constanta Hodos


Constanta Hodos opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

HODOS Constanta, se naste la 12 oct. 1860, comuna Zimbru, judetul Arad - moare in 20 apr. 1934, Bucuresti.
Prozatoare, autoare dramatica si publicista.

Fiica lui Constantin Talas, invatator, notar, subprefect, unul dintre sustinatorii luptei romanilor din Zarand, si a Amaliei (n. ?). Sotia lui Ion Gorun. Copilaria la Aciua, Halmagju si Baia de Cris.

Absolventa a Scolii Romanesti de Fete din Halmagiu; alte studii in particular, fiind mai mult o autodidacta. Precoce si impatimita cititoare de literatura.

Dupa o casnicie ratata, in 1886 se stabileste in Romania. imbina o sustinuta activitate literara cu publicistica pe teme nationale, sociale si culturale. Editeaza la Bucuresti Revista noastra (1905-l916).



Colaboreaza la Adevarul literar si artistic. Dacia Traiana, Luceafarul, Lumea ilustrata, Minerva, Revista scriitoarei, Samanatorul, Sibiul literar, Telegraful roman, Transilvania, Universul, Viata, Viata literara etc. Debut in revista Familia (1891), sub pseudonimul Th. Costan; debut editorial sub acelasi pseudonimul - cu nuvela Aur! (1893). urmata de volum de proza scurta Spre fericire (1897), Frumos (1905), Departe de lume (1909), Aci, pe pamint (1914), de romanul Martirii (1908), de citeva piese de teatru: Aur! (1903), Mintuirea (1920), Judecatorul (1922), reprezentate la Teatrul National din Bucuresti si pe scenele unor teatre de amatori din Transilvania. A mai publicat piese si povestiri pentru copii: Teatru de copii (1914), Rodica. In vartejul razboiului (1921), Povestiri din viata copiilor (1928). Membra in comitetul Soc. Scriitorilor Romani. Medalia Bene merenti clasa I (1910).

Afirmata in cadrul gruparii de la Samanatorul, proza scurta a Constantei Constanta Hodos prezinta unele trasaturi caracteristice miscarii patronate de N. Iorga.

Teme frecvente sint dragostea si familia, privite adesea dintr-o perspectiva feminista. Scriitoarea imagineaza subiecte variate, cu intimplari naprasnice, tratate intr-o maniera romantica (Furtuna, Foc si cenusa) sau luate din realitatea cea mai banala (O casnicie. Oglinda etc). Inegale ca valoare artistica, nuvelele si povestirile sale (Auri, 1893; Spre fericire, 1897; Frumos, 1905; Departe de lume. 1909; Aci, pe pamint, 1914) sint, in general, deficitare sub aspect epic, insuficient adincite in privinta caracterelor si adesea tendentioase. Se remarca insa prin naturaletea povestirii si mai ales a dialogului, printr-o buna intuitie a psihologiei feminine si infantile, prin caldura si concizia expunerii. Mai izbutite sint Amintirile din copilarie (Pepenii, Prima marturisire, Maialul). in Maialul, se povesteste cum elevele scolii din Halmagiu, care traisera in deplina armonie cu prietenele lor maghiare, descopera ura interetnica. Din viata ardeleana este inspirat si romanul Martirii (1908), o cronica a suferintelor romanilor aflati sub stapinire straina. Actiunea se intinde pe mai multe decenii, avind n centru anul revolutionar .

Lipsita de forta necesara unei solide constructii epice, fl. creeaza mai mult o suita de tablouri din diverse momente si locuri istorice ale Transilvaniei si o galerie de personaje, unele abia schitate, intr-o structura caleidoscopica. Impresionant este inceputul romanului,cu tabloul terifiant al secetei pustiitoare abatute peste satele Maramuresului. Mai insistent este prezentata intelectualitatea, prin cei doi protagonisti, Ilie Crisan - figura tipica de tribun, si Stoe -fire sovaielnica, inclinata spre compromisuri.

Elevi ai liceului maghiar din Arad, batjocoriti de colegi si persecutati de profesori, ei au doar alternativa asimilarii sau a luptei contra asupritorilor. Aleg lupta, avintindu-se in viltoarea revolutiei de la 1848, evocata cu accente dramatice. Prin roman trece si figura mareata si tragica a lui Avram Iancu, pe care autoarea l-a cunoscut in copilarie. Din aceleasi evenimente istorice este inspirata si piesa Caterinci Varga. Mai cunoscuta este insa drama Aur! (1903), care ilustreaza forta malefica a banului, asemenea unora dintre nuvelele lui I. Slavici, dar fara realismul si soliditatea artistica a acestora. Intrata definiti v in umbra, opera Constantei Constanta Hodos s-a bucurat in epoca de o relativa notorietate si de aprecierea unor personalitati ca N. Iorga si Al. Vlahuta", pentru originalitatea lumii evocate, pentru problematica umanitarista, nationala si istorica si pentru capacitatea de a exprima concis impresii despre natura si puternice sentimente omenesti.

OPERA:
(cu pseud. Th. Costan) Aur!, nuvela. Bucuresti, Sibiu, 1893;
Spre fericire. Bucuresti, 1897;
Aur!, drama in patru acte, Bucuresti, 1903;
Frumos, Bucuresti, 1905;
Martirii, roman, Bucuresti, 1908 (ed. II, 1915;
ed. III, 1928);
Departe de lume, nuvele. Bucuresti, 1909 (ed. II, 1925);
Aci, pe pamint. Bucuresti, 1914;
Teatru de copii, Bucuresti, 1914;
Mintuirea. Drama moderna intr-un act. Sibiu, 1920;
Lilica iubeste. Povestiri,Sibiu, 1921;
Rodica. In virtejul razboiului. Povestire, Bucuresti, 1921 (ed. II, 1926;
ed. III, 1932);
Judecatorul. Drama intr-un act, Sibiu, 1922;
Teatru de copii. Bucuresti, 1925;
Povestiri din viata copiilor. Sibiu, 1928.


REFERINTE CRITICE:
Luceafarul, nr. 15-. 1905;
II. Chendi, in Viata literara si artistica, nr. . 1908;
N. Iorga, O lupta literara, I, 1914;
Gh. Ada-mescu, Contributiune la bibliografia romaneasca, III, 1928;
Revista scriitoarelor si scriitorilor ra ■
mani, nr. 3-4, 1934;
N. Iorga, Ist. lit. cont., II;
I. Breazu, Povestitori ardeleni si banateni pina la Unire, 1937;
C. Ciopraga, Literatura ;
D. Micu, inceput ;
Personalitati feminine, 1975;
Doina Modola. Dramaturgia romaneasca intre 1900-l918, 1983.