Crisu Dascalu biografia

Crisu Dascalu


Crisu Dascalu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

DASCALU Crisu, se naste la 11 mai 1941, comuna Ba-lint, judetul Timis. Poet si poetician.

Fiul lui Di-mitrie Dascalu, functionar, si al Ecaterinei (n. Ehlinger), muncitoare.

Liceul "Coriolan Bre-diceanu" din Lugoj (bacalaureatul in 1959). In 1964 absolva cursurile Facultatii de Filologie, sectia romana-germana, a Univ. din Timisoara. Cercetator stiintific la Centrul de Stiinte Sociale al Univ. din Timisoara. Dr. in filologie, cu teza Limbajul poetic romanesc. O analiza din perspectiva textualizarii (1979).

Debuteaza cu versuri in Scrisul banatean (1959). Colab.

la Romania literara. Ateneu, Ramuri si la revista literare din R.S.F. Iugoslavia. Voi. de debut, Minie si marmura (1968), impune, asa cum s-a remarcat, un poet deja format. Calitati de teoretician remarcabile in volum Dialectica limbajului poetic (1986). Premiul Asoc. Scriitorilor din Timisoara (1978).

Tematic, poemele din Minie si marmura (1968) sint subsumabile unei structuri imaginare de esenta acvatica, iar ca efect de lectura, unei poezii a nelinistii. Elanurile lirice, adesea romantice, se indreapta spre maxima vizualizare a discursului. Rapida succesiune a imaginilor si convergenta lor reusesc, desi nu intotdeauna, sa creeze viziuni ample, pline de o forta intunecata, misterioasa, ca in urmatorul poem, bazat, ca atitea altele din acest volum, pe un scenariu sumar, reprezentind un deicid si totodata nasterea prin uzurpare a unui nou zeu; gindul, profund si nietzscheian, sugereaza ca rostul divinului nu este de a pedepsi, ci de a prelua asupra sa greseala:

"Sculptorul a plecat in corabii.

Zeii de piatra se surpara in socluri,
Ca in mausolee-
Nefastuos.

Nimeni nu plinge, noaptea,
Si marmura, spargin-du-se,
Ilumina cetatea
Si femei alaptind,

(inaintea Penelopei,
inaintea Clitemnes-trei),

Visatoare femei
Asteptind.

Ucigasul de zei,
Tinarul si preafrumosul,
Adormit ostenit
Pe socluri inalte.

in zori
Iesira fe-meile-n tarm,
Singur vazindu-l,
Mihnit si stralucitor
Si ii adusera jertfe
Si mut se rugara
indureratele erinii.

Ucigasul de zei
Se intoarse cu fata spre
Mare
Si inmarmuri."

Minie si marmura <
b>


Cind discursul poetic inainteaza, ca mai sus. firesc, necrispat, pierderile de tensiune sint rare; in astfel de momente au fost scrise poeme memorabile: Primavaratica moarte a soselei de asfalt. Jefuitorii de corabii. Modalitatile primului volum sint insa abandonate in urmatorul, incercare asupra bucuriei (1978), unde energia poetului se indreapta de la imagine spre retorica ei. foarte complicata, apelind ia o simbolistica disparata intr-un vers eufonic, dai semantic obscur (citeodata pina la ininteligibil), ceea ce poate da impresia falsa de poezie suprarealista. incercare asupra bucuriei a fost gindit ca un tot, intrucit poemele isi trec versurile unul altuia dupa o combinatorie aproape libera, ureind inca o data in literatura abruptul versant mallarmeean - utopia cartii infinit circulare.

Dialectica limbajului poetic (1986) cerceteaza diacronic raportul dintre limba, limbaj si opera, altfel spus, "procedeele prin care limba se converteste in limbaj poetic in vederea realizarii operei" (N. Manolescu).

OPERA:
Minie si marmura, versuri, Bucuresti, 1968: incercare asupra bucuriei, versuri. Timisoara. 1978;
Stilurile nonarlistice ale limbii romane literare in secolul al XlX-lea. Structura imaginii in .stilul stiintific, in colab.. Timisoara, 1982;
Dialectica limbajului poetic. Timisoara, 1986.


REFERINTE CRITICE:
N. Ciobanu. in Romania literara, nr. 14, 1979;
M. Pop-Cornis, in Orizont, nr.29.1979;
C.Ungureanu,in Orizont, nr.42,1986;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 45, 1986;
Al. Calinescu, in Cronica, nr. 46, 1986.