Dan Persa biografia


Dan Persa opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PERSA DAN
Prozator.
De asemenea, publicist.

S-a nascut la 26 ianuarie 1960 in Gherla (Cluj).

Este fiul lui Gheorghe Persa si al Susanei Persa, ambii profesori.

Dupa studiile liceale, a absolvit in 1985 Facultatea de Geografie - Geologie a Universitatii din Bucuresti, specialitatea geofizica.

In 1992 debuteaza publicistic in revista "Tomis".

Debuteaza editorial in 1997 cu un roman. Vestitorul (Ed. Albatros).

Colaboreaza cu versuri, proza si articole la revistele: "Vatra", "Euphorion", "Tomis", "Arca", "Ateneu", "Calende", "Timpul", "Biblion", "Analele Dobrogei", "Observator" (Munchen) s.a. Dupa debut, publica romanul Sah orb (Ed. Albatros, 1999).

Este detinatorul premiului pentru debut in proza pe anul 1997 al Salonului National de Carte de la Cluj si al premiului similar al Colocviilor Tomitane. A obtinut premiul pentru proza "Bacovia" al revistei "Ateneu" (1998).

In prezent autorul este redactor ai revistei "Tomis" din Constanta. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO.

Despre proza autorului au formulat opinii critice: Octavian Soviany - Scriitorul care nu se teme de diavol ("Contemporanul", nr. 4/1997); Tudorel Urian - Clondirul cu cerneala si internetul ("Cuvintul", nr. 8/1997); Horia Garbea - Cel ce vesteste singur ("artPanorama", 1997); Peter Quince - Vestitorul ("Euphorion", 1997); Eveiina Cirligeanu - A noastra carte e uneori cu susul in jos ("Tomis", 1997); Gabriel Dimisianu - Un nou romancier ("Romania literara", nr. 5/1998); Dan Stanca - Romanul baroc -"Vestitorul" ("Romania libera", 1998); Tudorel Urian, "Cuvintul", nr. 4, aprilie 2000 s.a.

Referinte critice:


"Vestitorul e totusi infinit mai mult decit cartea unui spirit alexandrin, cu o fantastica memorie de lectura si cu o inepuizabila dispozitie ludica, deoarece in romanul lui Dan Persa converg, ca in focarul unei lentile, multe din semnele acelei boli ontologice care bintuie timpul nostru apocaliptic, iar actul scriptural dobindeste aici ceva din demnitatea unui demers metafizic, vizind radacinile adinci ale raului."
(Octavian Soviany, "Contemporanul", nr. 4/1997)

"fictiunea istorica () coexista, contrapunctic, cu fictiunea prezentului, profunzimea acestei «tehnici», ce zic, mai degraba a unei metafizici ironice, data fiind la iveala de secventialitatea () «intimplarilor» de pe paliere temporale diferite; acestea, de la hazlii la cele mai obisnuite, de la tragice la (voit) naive; o structura de roman cu totul speciala - baleiajul temporal dind senzatia unei fruste si fatale atemporalitati."
(Peter Quince, "Euphorion", 1997)

"De fapt avem de-a face cu o abordare parodica si subminatoare a mitului Vestirii si, nu fara legatura cu aceasta abordare parodica, naratorul il distribuie in rolul vestitorului pe eroul () de farsa, atestat istoric, al minunii de la Maglavit. Protagonistul dubioaselor caderi in transa mistica, ce facuse atita vilva, speculata ziaristic, intre cele doua razboaie, e transplantat pe meleaguri prahovene si in alta epoca, de fapt in mai multe epoci, la fel ca si celelalte personaje din roman. () Si cu aceasta ajungem la trasatura cea mai socanta, literar, a romanului si anume labilitatea, fluctuarea necontenita a perspectivelor, facind posibile «sarituri» dintr-un timp istoric in altul, dintr-un spatiu in alt spatiu, dintr-o identitate in alta identitate."
(Gabriel Dimisianu, "Romania literara", nr. 5/1998)

"Sah orb este un roman care poate deveni un execelent teren de studiu pentru cei preocupati de tehnicile narative ale prozei postmoderne. Daca nu ar fi beneficiat de un talent artistic deosebit () Dan Persa ar fi devenit, cu siguranta, un excelent teoretician al literaturii postmoderne."
(Tudorel Urian, "Cuvintul", nr. 4-aprilie 2000)