f Dimitrie Petrino - biografia lui Dimitrie Petrino referate




Dimitrie Petrino biografia

Dimitrie Petrino


BB

Dimitrie Petrino opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PETRINO Dimitrie, se naste la 1838 (?), comuna Rujnita, judetul Soroca - moare in 29 apr. 1878, Bucuresti.

Poet.

Fiul lui Petre Petrino, proprietar rural, si al Eufrosinei (n. Hurmuzachi).

Si-a facut studiile in familie, sub indrumarea lui Nicolae Sbierea si, poate, a unchilor sai Hurmuzachesti. in tinerete calatoreste in Italia, Austria, Germania, insusindu-si oarecare cultura literara, nu insa in mod organizat. intre 1864 si 1867, e ofiter la Botosani; dupa moartea sotiei, calatoreste din nou in strainatate, apoi se stabileste la Cernauti, in 1875, trece in Romania, la Iasi, unde e director al Bibi.

Centrale, iar o vreme il suplineste pe A. Vizanti la Catedra de Literatura Romana de la Univ. (1876-l878).

A colaborat la Convorbiri literare. Familia, Foaia Sotietatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina. Versurile sale, adunate in mai multe volum (Flori de mormint, 1867; Lumine si umbre, 1870; Raul, 1875; La gura sobei, 1876; Legenda Murului, 1877), desi scrise intr-o limba pura si curgatoare, nu reusesc decit cu greu sa comunice sentimentele, altfel sincere, ale autorului si sa-i creeze imaginea de poet satanic pe care simtim ca si-o doreste.

Caracter nefericit, versatil si pasionat totodata, Dimitrie Petrino a dus o viata de boem si si-a alienat de timpuriu toate simpatiile (inclusiv pe cele ale familiei).

Adaugindu-se la aceasta tragedia pierderii pretimpurii a sotiei si copilului, ca si propriile suferinte fizice, omul, ca si poetul, e impins parca de fatalitate sa joace rolul artistului damnat, pentru care ii lipseste, totusi, geniul, ca si amploarea aspiratiilor si preocuparilor. Dimitrie Petrino scrie, deci, o poezie sceptica si dezabuzata, in care lumea apare ca o eterna vale a plingerilor, iar poetul, ca un sacrificat al destinului.

Singura raza luminoasa, trecatoare si ea, e imaginea femeii ideale, pe care scriitorul o slaveste si a carei disparitie o plinge cu pasiune mereu reinnoita. E o lirica monocorda, compusa intr-o curata si destul de armonio;1 1 limba romaneasca, cu o buna-stapinire a unor variate formule prozodice, mediocra insa sub raportul conceptiei poetice si, evident, desueta azi. incercarile epice. Raul (1875), vizibil influentat de Rolla a lui Musset, si La gura sobei (1876), nu se remarca nici ele prin nimic deosebit. Dimitrie Petrino a facut si traduceri de poezie, din Goethe, Geibel, Heine, Lenau, Hugo. Surprinzator de pertinente sint Putine cuvinte despre coruperea limbei romane in Bucovina (1869), desi tonul pamfletar a indispus, iar impietatea fata de A. Pumnul (care nu e, totusi, numit) a stirnit replica acerba a lui Eminescu.

OPERA:
Flori de mormint. Cernauti, 1867;
Prolog compus si rostit de domnul ~ la deschiderea concertului ce s-a dat in 27 ianuarie 1869 in Cernauti spre folosul Fundaciunei Pumnulene, Cernauti, 1869;
Putine cuvinte despre coruperea limbei romane in Bucovina, Cernauti, 1869;
Lumine si umbre. Cernauti, 1870;
Raul, Cernauti, 1875;
Discurs rostit la serbarea funebra ce s-a tinut in Iasi la 1 octombrie 1875, Iasi, 1875;
La gura sobei, Iasi, 1876;
Legenda Murului, Iasi, 1877;
Poeme, Iasi, f.a.;
Poezii alese, pref. de N. Iorga, Valenii de Munte, 1908.


REFERINTE CRITICE:
V. Gr. Pop, Conspect asupra literaturei romane si literatilor ei de la inceput si pina astazi, II, 1876;
P.V. Hanes, Istoria literaturii romanesti, 1924;
C. Loghin, Istoria literaturii din Bucovina, 1775-l918, 1926;
N. Iorga, Ist. lit. cont., I;
G. Calinescu, Istoria;
S. Cioculescu, VI. Streinu, Istoria;
Al. Cioranescu, Literatura comparata, 1944;
I. Rotam, O istorie, I;
D. Mamica, Scriitori junimisti, 1971;
l.L.R., IR, 1973.



loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani