Dinu Adam biografia


Dinu Adam opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

S-a nascut la 25 octombrie 1953 in Bucuresti.

A absolvit Institutul de Constructii din Bucuresti, Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole (1977).

Debuteaza publicistic in 1971 in revista "Amfiteatru". Debutul editorial se produce in 1974 cu volumul inaltele porti (Ed. Eminescu).

Colaboreaza la diverse publicatii din tara si din strainatate: "Amfiteatru", "Convorbiri literare", "Dialog (Alma Mater)", "Cronica", "Luceafarul", "Orizont" (pina in 1977); "Razgledi" ("Radacini", Skopje, Macedonia (ianuarie 1988), iar dupa 1989 la revistele: "Ramuri", "Meridianul Timisoara", "Cronica", "Trafika" (Praga. Republica Ceha); este prezent cu traduceri din poezia universala in "Contemporanul. Ideea europeana", "Luceafarul" si la Radio Bucuresti.

Dupa debutul editorial a publicat volumul Cintec de leagan (Ed. Eminescu, Bucuresti, 1976).

Este prezent in antologiile: Ca un fagure de miere (Ed. Eminescu, 1978) si Nu ucideri pasarea alba (Ed. Eminescu, 1985).

A tradus in limba spaniola volumul Cancionero postumo.

Autorul a fost distins cu urmatoarele premii: premiul II pentru debut al Editurii Eminescu (1973); premiul pentru poezie al revistei "Amfiteatru" (1973); premii la festivalul "Nicolae Labis" (1973, 1976).

Lucreaza ca si angajat al Editurii Seara, Bucuresti.

Referinte critice:


"Prin telul «acut» de a pune problema, cartea Dianei Adamek fTrupul neindoielnici, trebuie salutata pentru exemplaritatea discursului, profund «stiintific» si. in acelasi timp. ontologizat, vorbind, de fapt. despre om cu limbajul subiectivitatii. In plus, pledoaria sa pentru redepiinderea unei perceptii uitate, a viului din spatele oricarei opere de arta, nu poate decil sa anunte o noua sansa discursului literaturii .si criticii, sansa care se cere constientizata si asumata cu toata gravitatea. Reusind, in egala masura, sa vada geometria organica a creatiei de arta si sa ii acorde expresia uman corporala, autoarea atinge, ea insasi, «trupul neindoielnic» al Canii."
(Mihaela Ursa. "Steaua"", nr. 745/I995)

"A considera opera literara o duplicare esentializata a corporalitatii umane, un al doilea trup ce-si arc propria senzualitate si imensitate a trairii incrustata misterios in structura sa intima, e o premisa de interpretare provocatoare ce se opune, implicit, criticii «obiective», distante, bazate pe grile aprioric construite, de tipul celei structuraliste si. mai recent, deconstructiviste. E provocarea pe care o propune canea Dianei Adamek, intitulata semnificativ Trupul neindoielnic, si care tenteaza o radiografiere a scriiturii, pornind de la impulsul primar care ii da fiinta, analog. in viziunea autoarei, cu ritmul biologic vital ce uneste intim omul de cosmos."
(Carmen Varfalvi-Berinde, "Apostrof", nr. 10/1095)

"Melodic, autoarea incheie capitolul printr-o secventa rezumativa [care] sintetizeaza si viziunea, si stilul interpretarilor sale: privire sensibila, luciditate, mirajul perspectivelor, aristocratia cuvintelor, glacialitatea constrinsa si combustia interioara. () Autoarea are darul de a trai actul lecturii si al scrierii despre lectura intr-un continuu miracol al re-facerii."
(Corneliu Craciun. •'Familia"", nr. 1/1998)