Doina Jela biografia


Doina Jela opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

JELA DOINA

Numele cu care semneaza Doina Jela Despois.
Prozatoare, publicista, editoare.

S-a nascut la 1 martie 1951 in satul Vadu (Constanta).

Parintii provin din familii de refugiati (din Grecia, pe linie paterna, si din Caliacra pe linie materna).

A absolvit in 1974 Facultatea de Limba si Literatura Romana a Universitatii din Bucuresti. Din 1986 frecventeaza sporadic cenaclul revistei "Tomis" din Constanta. intre 1990 si 1995 este redactor al acestei reviste, conducind o vreme "Serile revistei «Tomis»".
Debuteaza publicistic in 1979 in revista "Luceafarul", cu proza scurta intitulata Pauza de masa. Debutul editorial individual are loc in 1995, cu volumul Cazul Nichita Dumitru - incercare de reconstituire a unui proces comunist, publicat la Editura "Humanitas" din Bucuresti, si este precedat de publicarea unor proze scurte in volumul colectiv Vinzatorul de enigme (Ed. Tomis. 1991).

Inainte de 1990 a publicat citcva proze si recenzii de carte in revista "Tomis".

Dupa 1990 colaboreaza cu proza, eseuri si articole de opinie la revistele: "Romania literara". "22". "Vatra". "Amfiteatru". "Arca". "Familia". "Contemporanul". "Tomis". "'Echinox". "Convorbiri literare", "Transilvania", "Contrapunct", "Observator" (Munchen). precum si la posturile de radio "Radio Romania". "Radio Europa Libera", "Radio France International" si la TVR.

Dupa debut, publica romanele documentare: Telejurnalul de noapte (Ed. Polirom, 1997), Aceasta dragoste care ne leaga (Ed. Humanitas. 1998). Drumul Damascului. Spovedania unui fost tortionar (Ed. Humanitas. 1999): Lexiconul negru (Ed. Humanitas, 2000).
A obtinut urmatoarele premii: premiul pentru proza scurta al concursului "Marin Preda" (Silistea-Gumesti, 1982), premiul revistei "Observator" pentru volumul in manuscris Telejurnalul de noapte (Miinchen, 1994), marele premiul conferit de "International Asociation of Romanian Writers and Arte" pentru volumul Cazul Nichita Dumitru (Washington. 1995). premiul "Cartea anului" la Tirgul de Carte de la Timisoara (1998). A calatorit in Franta (unde este casatorita). Germania. Spania. Bulgaria, in prezent autoarea este redactor la Editura "Humanitas" din Bucuresti (unde coordoneaza seria "Procesul comunismului").

Este membra de onoare a Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, fiind prezenta la colocviile anuale "Memorialul Sighet".

Asupra cartilor autoarei au formulat opinii critice: Mircea Mihaies -Vivisectii catodice ("Cuvintul". nr. 11/1997); Nicolae Manolescu - "Jurnalul" poetului ("Romania literara", nr. 47/1997); George Pruteanu ("Dilema", nr. 251/1997 si 276/1998); Monica Lovinescu ("Romania literara" nr. 5/1998); Gheorghe Grigurcu - Un jurnal antisubiectiv ("Romania literara", nr. 5/1998) si De la Ecaterina Balacioiu la Ion Caraion ("Romania literara", nr. 26/1998); Al. Cistelecan - Arta (dramatica) a reconstituirii ("Vatra", nr. 7/1998); Alexandru George - Tragedie si absurditate ("Luceafarul", nr. 21 si 22/1998); Adriana Bittel (Romania literara", mai 1998): Zigu Ornea (Romania literara", nr. 30/1998); Virgil Ierunca - Tortionarul torturat ("Romania literara", nr. 25/1999).

Referinte critice:


"Cartea Doinei Jela asupra procesului de la Canal intervine surprinzator in sirul, niciodata prea lung, al marturiilor concentrationare. Originalitatea sa este dubla. Mai intii autorul nu se mai confunda cu martorul direct. () realitatea, spre a fi reinviata este tratata de Doina Jela ca o fictiune smulsa memoriei opace. () conventia literara se aplica unui material deja existent. Corespondenta, comentarea ei in note, ancheta, documentele, extrasele din presa epocii deconstruiesc naratiunea, ii sparg linearitatea, tehnica narativa curenta in proza contemporana. () Inutil sa mai adaug de ce cartea Doinei Jela, cu inimitabilul ei ton de urgenta, de patetism retinut, aproape inghetat, mi se pare un vrednic aport in combaterea cuplului malefic: uitare iertare."
(Monica Lovinescu. "Romania literara". 1996)


"Ceea ce se prefigura inca de la publicarea cazului Nichita Dumitru a devenit astazi o certitudine. Doina Jela este un excelent autor de literatura nonfictiva. () Telejurnalul de noapte este unul dintre cele mai puternice rechizitorii ale comunismului pe care mi-a fost dat sa le citesc."
(Mircea Mihaies, "Cuvintul". nr. 11/1997)

"Cartile de pina acum ale Doinei Jela se string intr-un triptic antitotalitar. () Desi e evidenta arta (dramatica) a reconstituirilor, iar peripetia documentarii e una din tramele accidentale ale cart". toate manifestari ale unei vocatii depozitionale. Doina Jela privilegiaza conditia documentara, de dosar de existente, a acestor scrieri, convinsa, pe de o parte, ca faptele, ororile si personajele implicate in ele pledeaza de la sine, iar pe de alta parte ca realitatea insasi e confectionata dupa o reteta romanesca in care istoria se joaca cu vieti inocente () cu cit mizeaza mai mult pe concret, cu atit Doina Jela configureaza pentru epoca si dincolo de ea, simboluri. () Dar miza cartii sta in depozitia unor oameni. Iar arta reconstituirii consta tocmai in relieful concret pe care acestia il capata, fie ca sint de o parte, fie ca sint de cealalta."
(Al. Cistelecan, "Vatra", nr. 7/1998)

"O carte cum e cea de fata [Aceasta dragoste care ne leaga] nu putea ti scrisa decit de cineva care dispune de viziunea calm cuprinzatoare, de romancier clasic asupra vietii; de un simt acut al desfasurarii unei naratiuni careia i se confera continua tensiune in ciuda absentei ca si totale a epicului"
(George Pruteanu, "Dilema", nr. 276/1998)

"Foarte rari sunt insa scriitorii care sa se opreasca la aceasta materie prima a lui «cum a fost cu putinta». Cred ca Doina Jela, incepind cu romanul sau non-fictiv asupra procesului de la Canalul Dunarea - Marea Neagra intruchipeaza aceasta exceptie ce ne face sa nu intirziem doar in regrete. Ea recidiveaza si-si precizeaza diagnosticul cu acest Drum al Damascului ce ne ofera o tripla surpriza. () Doina Jela a avut curajul sa transcrie si scrie aceasta carte avind la temelie cruzimea in stare pura dar tinjind dupa dreptate. S-ar cere citita de toata lumea pentru a inlocui sala de tribunal fara de care societatea ramine bolnava."
(Virgil Ierunca, "Romania literara", nr. 25/1999)