Domnica Filimon biografia

Domnica Filimon


Domnica Filimon opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

FILIMON Domnica (prenumele la nastere: Domnica-Ana), se naste la 9 sept. 1928, Bucuresti.
Critic si istoric literar.

Fiica lui Gheorghe I. Filimon, ofiter, si a Filotheii (n. Boldeanu). Scoala primara la Focsani (1935-l937) si Bucuresti (1937-l939); Liceele „Domnita Ileana" din Bucuresti (1939-l942), „Despina Doamna" din Ploiesti (1942-l945) si „Domnita Ileana" din Sibiu (1945-l947); Facultatea de Filologie, sectia romana, a Univ. din Bucuresti (licentain 1951).

Redactor la Editura de Stat pentru Literatura si Arta (1955-l957) si la Editura Tineretului (1957-l969); sefa Sectiei proza - poezie - critica la Editura Albatros (din 1969); se ocupa, de la initierea ei (1974), de seria „Contemporanul nostru" a aceleiasi edituri.

Debuteaza cu prefata la ed. C. Hogas, In Muntii Neamtului (1955). Colaboreaza la Steaua, Cronica, Saptamina etc.

Publica micromonografia Emil Girleanu (1968) si ingrijeste numeroase ed. din T. Maiorescu, Al. I. Odobescu. N. Filimon. I. Slavici, I. Creanga, Mihai Tican-Rumano s.a.

Colaboreaza cu Georgeta Radu-lescu-Dulgheru la editarea operei maiorescie-ne (Opere I-IV, 1978-l988). Biografia spirituala a criticului e reconstruita documentar in monografi a Tinarul Maiorescu (1974). Autoare a volum Minunata calatorie a Selmei Lagerlof in lumea lui Nils Holgersson (1988). A mai semnat Domnica Stoicescu si Domnica Fili-mon-Stoicescu. Premiul „Perpessicius" (1984).

Studiul dedicat lui Emil Girleanu (1968) este intiia analiza completa a vietii si creatiei scriitorului. Cercetarea raportului dintre sentimentalism si universul domestic al naratiunii pune in evidenta o realitate a ideilor care neaga, in parte, vechile reprezentari idilice asupra operei. Noua structura a prozei lui Girleanu ar consta, asadar, in limbajul simbolic si in identificarea sensului cu o mitologie alegorica. 77-narul Maiorescu (1974) anuleaza legenda „olimpianismului", restituind, pe baza informatiei epistolarului si a jurnalului, personalitatea criticului din anii formatiei sale intelectuale. Din suferinta, tinarul Maiorescu isi face devreme un ideal moral, sentimentul inferioritatii alterneaza cu momentele de razvratire si desperare, insa spiritul metodic biruie de fiecare data in orizontul lecturii si al meditatiei. Vointa de individualizaree puternica, viitoarea opera e gindita in toate amanuntele, manifestarile supuse constient unui principiu eudemo-nologic.

Afectivitatea, prietenia, iubirea, demnitatea si datoria, marile proiecte intelectuale sint inscrise emblematic intr-un vast program de pionierat cultural. Monumentalitatea inchide in ea contradictia dintre masca impersonala a pedagogului si nevoia de contemplatie a creatorului. Visul existentei exemplare, dedus din documente, este un uimitor spectacol transmis de T. Maiorescu posteritatii. Minunata calatorie a Selmei Lagerlof in lumea lui Nils Holgersson (1988) istoriseste aventura celebrei scriitoare suedeze in spatiul mirific al copilariei.

OPERA:
Emil Girleanu. Bucuresti, ! 968;
Tinarul Maiorescu. Bucuresti, 1974: Minunata calatorie a Selmei Lagerlof in lumea lui Nils Holgersson. Bucuresti, 1988.


REFERINTE CRITICE:
Gh. Danilina, in Luceafarul, nr. 9, 1969;
Al. Calinescu, in Convorbiri literare, nr. 8, 1974;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 26,1974;
S. Cioculescu, ibidem, nr. 32, 1974;
E. Manu, in Saptamlna, nr. 195, 1974;
Al. Sandu lescu, in Viata Romaneasca, nr. 10, 1974;
C. Popescu, in Revista de istorie si teorie literara, nr. 4, 1974;
Gh. Grigurcu, in Familia, nr. 1, 1975;
M. Bucur, in Revista de istorie si teorie literara, nr. 3, 1979;
D. Manuca, in Convorbiri literare, nr. 4, 1980.