Elena Matasa biografia

Elena Matasa


Elena Matasa opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

MATASA Elena, se naste la 6 apr. 1901, comuna Viisoara, judetul Neamt - moare in .

Prozatoare.

Fiica preotului, arheologului si scriitorului Constantin Matasa si a Anei (n. Constantiniu).

Liceul la Piatra Neamt („Petru Rares"), absolvit in 1924; urmeaza apoi cursurile Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti (1924-l928). Profesor la Scoala Ortodoxa din Bucuresti; consilier la Casa Scoalelor, redactor la revista Albina si la ESPLA (pina in 1964, cind se pensioneaza).

Premiata la concursul „Femina" cu nuvela Mama, debuteaza in Universul literar (1934). Debut editorial cu volum de schite Oropsitii (1938), prefatat de L. Rebreanu. lin alt volum de nuvele, Semnele dusmanului (1947), continua linia realista a debutului. Dupa un intermezzo cu povestiri pentru copii, revine cu nuvela Malina (1957), tratind in mod conventional conflictele satului contemporan. Autoare a unor carti pentru copii (Puiul de cerb, 1950; Zile de vara, 1951; Voinic inflorit, 1975 etc.) si a unui amplu reportaj. Hora titanilor (1960).

In 1938, Liviu Rebreanu prefata cu generozitate volumul de debut al Elenei Elena Matasa, remarcind „fragezimea ademenitoare", ..bogatia de culori" si „clocotul de viata" al prozelor din Oropsitii, scrise intr-o limba „pura" si „calda, ici-colo moldovenizata". Povestitoarea e sensibila la elemente de atmosfera, fiind atenta la reactiile psihologice si la comportament.

Lumea schitelor e provinciala sau marginala, elementul dramatic fiind speculat fie prin anecdoticul pur (Lupul), fie prin mizerie, boala, nesansa (Oropsitii, Nebuna, Fetele popii). Gratioasa, desi fara prea multa originalitate in inventie, e Soare-Rasare (1940), carte de basme cu subiecte japoneze, unde farmecul vine din exotism si din aliajul miturilor: Printul cel trist transpune in peisaj nipon mitul lui Icar si motivul Luceafarului nostru. in 1947, cu Semnele dusmanului, autoarea continua filonul psihologizant din Oropsitii, dar cu insistente in sfera patologicului (Inima iubitei), amestecului de tenebros si sentimentalism (Domnisoara), sau cu o retorica demonstrativa (in nuvela ce da titlul culegerii).

Precizia realista aliata cu optica plina de candoare a copilului ce participa la drama familiala salveaza de conventionalism Rabojul copilariei. in schimb. Malina (1957), ampla nuvela inspirata din problematica rurala a anilor postbelici, cade sub incidenta schematismelor maniheice atunci la moda. Intr-o limba frumoasa si plastica, autoarea a dat citeva povestiri pentru copii (Cartea prietenilor mei. Bucuresti, 1948; Puiul de cerb, Bucuresti, 1950; Zile de vara, 1951; Voinic inflorit, 1975), scrise cu sensibilitate si adecvare la orizontul universului infantil. Virtuti descriptive - in buna traditie a naratorilor moldoveni - contin si evocarile unor locuri pitoresti din tara sau repovestirea unor legende: Cintecul Bistritei (1961), Lacul omului (1975), Muntele de arama (1982).

OPERA:
Oropsitii, proza scurta. Bucuresti, 1938;
Soare-Rasare, basme. Bucuresti, 1940 (ed. II, 1943);
Semnele dusmanului, nuvele, Bucuresti, 1947;
Cartea prietenilor mei. Bucuresti, 1948;
Nodul pamtntului, roman pentru tineret. Bucuresti, 1949;
Puiul de cerb. Bucuresti. 1950;
Raza de lumina. Bucuresti, 1950;
Zile de vara. Bucuresti, 1951;
Malina, nuvela. Bucuresti, 1957;
Hora titanilor, reportaj. Bucuresti, 1960: Clntecul Bistritei. Legende si povestiri, Bucuresti, 1961;
Lacul omului. Bucuresti, 1975: Voinic inflorit. Legende si povestiri despre Stefan cel Mare, Bucuresti, 1975;
Muntele de arama, nuvele, Bucuresti, 1982;
Traduceri: Hans Christian Andersen, Povesti, trad. de ~, Bucuresti, 1945.


REFERINTE CRITICE:
O. Sulutiu, in Natiunea, nr. 703, 1948;
Al. Piru, Panorama