Eugen Barbu Marian biografia

Eugen Barbu Marian


Eugen Barbu Marian opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

- Groapa [Roman]
     Caracterizarea personajelor: Stere Draganoiu
- Princepele [Roman]

MARIAN Eugen Barbu, se naste la 21 iun. 1921, Bucuresti.

Traducator si autor de literatura pentru copii. Fiul publicistului Barbu Marian si al Charlottei (n. Lobel).

Fratele lui Paul B. Marian. Scoala primara si Liceul „Matei Basarab" (193l-l939) la Bucuresti; studii de drept la Univ. din capitala (licenta in 1947).

Lucreaza ca ziarist si redactor la Radiodifuziune. Debut editorial de sine statator cu traduce romanului lui B. Traven, Rascoala spinzuratilor (1945), dupa ce isi face ucenicia alaturi de fratele mai in virsta.

Desi se impune mai ales ca traducator din citeva limba de circulatie, Eugen Barbu Marian este un autor prolific si complex, care colaboreaza la revista de cultura din toata tara cu traduce, eseuri, medalioane literare, interviuri, precum si unele lucrari orig. Semneaza frecvent in diverse almanahuri. Autor de carti pentru copii: Patania pitigoiului (1954), Basmele istetilor (1957), Corabia tainelor (1963).

Din 1945, Eugen Barbu Marian publica mult, uneori chiar doua, trei titluri pe an, talmacind din autorii straini cei mai diversi, cu toate ca se remarca o preferinta pentru spatiile literare de expresie engleza (britanic, american, australian).

A transpus in romaneste unele opere fundamentale, de la romanele lui Mark Twain (Print si cersetor, Un yankeu la curtea regelui Arthur s.a.) la cunoscutele repovestiri ale pieselor lui Shakespeare datorate fratilor Lamb sau la capodopere ale romanului englez, precum Middlemarch de George Eliot sau Erewhon si intoarcerea la Erewhon de Samuel Butler. A fost ispitit sa traduca si carti mai dificile, ca Alice in tara minunilor de Lewis Carroll, sau scrieri din alte domenii decit cel literar: istoria artei, critica cinematografica, literatura documentara, istorie etc.

In general elegante si cursive, traducerile lui Eugen Barbu Marian se caracterizeaza si printr-o usoara tendinta de amplificare a sugestiilor originalului. Ca si fratele sau mai mare, Eugen Barbu Marian a depus o munca sirguincioasa si corecta pentru a face accesibile cititorilor multe valori ale prozei universale. in ceea ce priveste creatia originala, basmele si povestirile pentru copii sint alerte si inventive. incercarea de a aborda teatrul, cu piesa satirica Sfinta Jane (pusa in scena la Oradea, in 1949) a ramas fara urmari.

OPERA:
Patania pitigoiului. Bucuresti, 1954;
Basmele istetilor. Bucuresti, 1957;
Corabia tainelor, Bucuresti, 1963;
Dictionar de citate si locutiuni straine, ed. revizuita si completata de ~ si P.B. Marian, Bucuresti, 1973;
Legendele muntilor, povestiri. Bucuresti, . Traduceri: Gian Dauli, Carute in noapte, trad. de ~ si P.B. Marian, Bucuresti, 1942;
idem, Frescolino, trad. de ~ si P.B. Marian, Bucuresu, 1942;
Hans Fallada, Banii nu fac nici doua parale, trad. de ~ si P.B. Marian, Bucuresti, 1942;
B. Traven, Rascoala spinzuratilor, trad. de ~, Bucuresti, 1945;
James Cain, Serenada, trad. de -, Bucuresti, 1945;
Martha Albrand, Nu ne predam, trad. de ~, Bucuresti, 1945;
John Steinbeck, Cartierul Tortilla, trad. de ~ in colab. cu P.B. Marian, Bucuresti, 1945;
Lewis Carroll, Alice in tara minunilor, trad. de ~, Bucuresti, 1946;
Stephen Leacock, Trazneli literare, trad. de ~, Bucuresti, 1946;
James Hilton, Nu sintem singuri. trad. de *-, Bucuresti, 1946;
Clare Sheridan, Nuda veritas, trad. de ~, Bucuresti. 1946;
Louis Golding, Magnolia Street, trad. de ~, Bucuresti, 1946;
Erskine Caldwell, Pamint tragic, trad. de ~, Bucuresti, 1948;
Chun Chan si Shih Ming, Vintul. Sentinta, trad. de ~, Bucuresti, 1949;
Gordon Kahn, Hollywood contra Hollywood, trad. de - si P. Voina, Bucuresti, 1949;
Albert Maltz, Asa e viata, trad. de ~ si M. Gad, Bucuresti, 1950;
idem, Vine circul, trad. de ~ si Vera Calin, Bucuresti, 1954;
Mark Twain, Un yankeu la curtea regelui Arthur, trad. de ~ si P. Comamescu, Bucuresti, 1955 (alte ed.: Cluj-Napoca, 1975;
1986), idem. Print si cersetor, trad. si pref. de ~, Bucuresti,
1955 (alte ed.: 1959;
1960;
1967;
1976;
1986);
Charles Lamb si Mary Lamb, Povestiri dupa piesele lui Shakespeare, trad. de ~, Bucuresti,
1956 (ed. 11, 1967);
Mark Twain, Opere, III, nuvele, schite, pamflete, trad. de ~, P. Comamescu si P. Solomon, Bucuresti, 1957;
idem. Opere, IV (Ageamiii la ei acasa), trad. de ~, Bucuresti, 1958;
H.M. Stanley, Calatorie prin Africa, trad. de ~, Bucuresti, 1960;
Zidul nepieritor al lui Ticatlan, basme ale indienilor din America de Sud, povestite de -, Bucuresti, 1962;
Mark Twain, Pretendentul american, trad. de ~, Bucuresti, 1964;
Dymphna Cusack, Spune noptii nu, trad. de ~, Bucuresti, 1965;
Samuel Butler, Erewhon. intoarcerea la Erewhon, trad. de ~, Bucuresti, 1968;
Albert Camus, Starea de asediu, trad. de ~, in colab. cu V. Bercescu, Bucuresti, 1969;
P.B. Rubens, Pictor si diplomat (Scrisori), trad. de ~, Bucuresti. 1970;
Neri Pozza, Proces pentru erezie, trad. de ~, Bucuresti, 1972;
Lillian Gish, Filmele, domnul Griffith si eu, trad. si note de ~ si P.B. Marian, Bucuresti, 1973;
K.A. Porter, Corabia nebunilor, trad. de ~, Bucuresti, 1975;
George Eliot, Middlemarch, trad., pref. si tabel cronologic de ~, Bucuresti, 1977;
Kenneth Allsop, Chicago sub teroare, trad. de ~, Bucuresti, 1978;
Jerome K. Jerome, Vacanta cu copiii mei, trad. de ~, Bucuresti, 1981;
H.M. Stanley, In cautarea lui Livingstone, trad. de ~, Bucuresti, 1982.