George Lesnea biografia

George Lesnea


George Lesnea opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

LESNEA George (numele la nastere: Glod), se naste la 25 mart. 1902, Iasi - moare in 6 iul. 1979, Iasi.
Poet si traducator.

Fiul lui Iosif Glod, carutas, si al Mariei (n. '?). S

coala primara la Iasi. Caramidar, zetar la tipografia revista Viata Romaneasca; bibliotecar la Baroul avocatilor din Iasi; presedinte al filialei Uniunii Scriitorilor din Iasi.

Debuteaza in revista Ghidul nostru din Iasi cu poezia Din adincuri (1922). Sprijinit de scriitorii Sandu Teleajen si Ionel Teodoreanu, se afirma in cercul Vietii Romanesti, colaborind la revista cu incepere din 1929.

Publica versuri in Bilete de papagal, Gandirea, Cuvintul liber. Cadran, Manifest, insemnari iesene etc. Poeziile lui de factura traditionalista, sint pasteluri si evocari istorice, a caror nota comuna o constituie vitalismul, frenezia acumularii metaforice.

Voi. de versuri: Veactinar( 1931), Poezii (1938), Argint (1938), Cintece de noapte (1979). Traduce din Esenin, Puskin, S. Mihalkov, Lermontovs.a. Premiul Acad. (1934); Premiul Soc. Scriitorilor Romani (1940); Premiul de Stat pentru traduce (1957).

Unitara, lirica lui George Lesnea nu evolueaza propriuzis, de la un volum la altul inregistrindu-se doar schimbari de accente in favoarea elegiei si a romantei ori a exuberantei vitaliste. Elegiile in caree infiltrat pretutindeni sentimentul scurgerii timpului, cu discrete drame ale renuntarii -si imaginile fortei, tensiunea gestului violent-, sint complementare. Critica a identificat de la inceput in poemele lui George Lesnea un mare numar de influente, de la simbolisti la Arghezi, I. Pillat, A. Maniu ori Al. O. Teodoreanu; poezia isi gasise totusi tonul fundamental in dinamism, in oroarea de vid si de suspensie, in ritmul alert al succesiunii imaginilor. Chiar daca aglomerarea de metafore relativ autonome fragmenteaza discursul liric, ansamblul isi pastreaza unitatea tocmai prin senzatia de energie si de mare concretete pe care o degaja. Imaginile plinatatii vitale, deja prezente in Veac tinar (1931), uzind de recuzita traditionalista (stina, baci, fluier, vite, clopote s.a.m.d.) si realizind o atmosfera"de calma luminozitate, vor constitui o permanenta a acestei poezii. Scenele din trecut, cu note umoristice, intr-un cautat stil naiv, obtinind efecte valabile tocmai din alaturarea fara plan aparent a detaliilor, au un fundal de patriarhalitate ingaduitoare.

Nostalgia usoara, culoarea locala a moldovenismului se aso-ciaza cu claritatea stilului baladesc. Romantele de tip verlaineian urmaresc mai ales crearea de efecte muzicale alternative si prozodice (de pilda, prin utilizarea riguroaselor ritmuri trisi-labice). Meditatiile sociale - in primul rind in contemplarea sentimentala a insului marunt, destinat suferintei - se multiplica in volumul urmator, Cintec deplin (1934)xin care dominanta e nota nostalgic-obsesiva. in Poezii (1938) si in Argint (1938) se accentueaza animismul, panteismul, contactul cu fortele naturii, evocate adesea imnic. Acomodarea spatiilor vaste, cosmice, la dimensiunile reduse ale universului familiar („S-aduna departarea sa priveghe-ze-n plopi") aduce poemelor o trasatura de arhaica simplitate.

Renuntarea programatica la tristete, manifestarea bucuriei de a trai prin ris si chiot, elementaritatea euforica au drept consecinte si o saracire artistica, printr-o inclinare, deocamdata abia simtita, spre superficialitate. Nici tonul litanie din Ceaslov (1940), nici ineditele din volumele urmatoare nu mai aduc aproape nimic nou. De fapt, ceea ce i se poate reprosa - si i s-a si reprosat - lui George Lesnea sint exagerarile unor initiale virtuti: excesul de metafore antropologice, excesul de concretete cu efecte de stridenta („ogoarele se-ndoapa, mus-cind cu gura soarele"), artificiul metaforelor care asociaza concretul si abstractul („trisca visurilor", „iedera nadejdii", „iarba vremii"), dar si unele alegorii sentimentale comune.

In volumele publicate, dupa o lunga pauza, intre 1962 si 1975, sint multe versuri de circumstanta, expresia sufera de o simplificare si o banalizare a imaginilor. in Cintece de noapte (1979), melancolia uniforma si pierderea fortei cuvintelor produc impresia unei anumite inconsistente. De mare succes s-au bucurat traducerile lui George Lesnea din Esenin, fluente, reusind sa creeze o atmosfera si sa nu tradeze originalul decit printr-o minimapredilectie pentru poeziile de evocare a satului si a naturii, in defavoarea unor asprimi si indrazneli. Traduceri apreciate din Lermontov, Puskin s.a.

OPERA:
Veac tinar, versuri. Iasi, 1931;
Cintec deplin, versuri, Bucuresti. 1934;
Argint, versuri. Bucuresti, 1938;
Poezii, Iasi, 1938;
Ceaslov, versuri, Bucuresti, 1940;
Izvod, poezii. Bucuresti, 1943;
Pomul vierii, versuri. Iasi, 1943;
Treptele anilor, poezii, Bucuresti, 1962;
Versuri, cuvint inainte de D. Botez, postfata de N. Manolescu, Bucuresti, 1964;
Ulcioare de piatra. Iasi, 1969;
Chipul din fintina. Versuri alese, Iasi, 1972;
Poeme patriei. Bucuresti, 1975;
Poeme, cu un portret de I. Teodoreanu, ed. ingrijita, note si bibliografie de Z. Sangeorzan, Iasi, 1977;
Cintece de noapte, versuri. Iasi, 1979;
Pe-un prag de fum, versuri, ed. ingrijita de D.Ignea, postfata de Val Condurache, Iasi, . Traduceri: S. Esenin, Poeme, pref. de I. Teodoreanu, Iasi, 1937;
M Lermontov, Demonul, Bucuresti, 1939;
Talmaciri din Iosif Utkin, Bucuresti, 1945;
A. S. Puskin, Poeme, Bucuresti, 1947;
idem, Poltava, Bucuresti, 1949;
idem, Povestea craiului Saltan, Bucuresti, 1949;
idem. Tiganii, Bucuresti, 1949;
idem. Calaretul de arama. Bucuresti, 1949;
idem, Fintina din Bakcisarai, Bucuresti, 1949;
S. Mihalkov. Aveam treizeci de ani. Bucuresti, 1949;
E. Privalova, Corabioara, Bucuresti, 1949;
Lermontov, Poeme, Bucuresti, 1955;
A. S. Puskin, Evgheni Oneghin, Bucuresti, 1955;
S. Esenin, Poezii-poe-me. Bucuresti, 1957;
idem, Scrisoare mamei. Bucuresti, 1970.


REFERINTE CRITICE:
E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane. 1900-l937, 1937;
Perpessicius, Mentiuni, IV;
G. Calinescu, Istoria ;
idem, Ulysse, 1967;
A. Martin, Poeti contemporani, I, 1967;
S. Cioculescu, Aspecte ;
Ov. S. Crohmalniceanu, Literatura, II;
D. Micu, „Gin-direa" si gindirismul, 1975;
Gr. Ilisei, Cu George Lesneaprin veac, 1977;
M. Ralea, Scrieri, II, 1977;
M. Stescu, G. Lesnea. Bibliografie, 1977;
Cella Delavrancea, Dintr-un secol de viata, 1987.