Lascar Sebastian biografia




Lascar Sebastian opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

SEBASTIAN Lascar (pseudonimul lui Sebastian Salmen), se naste la 14 oct. 1908, Bucuresti» - moare in 9oct. 1976, Bucuresti.

Traducator si dramaturg.

Fiul pictorului Leonard Salmen si al Sofiei (n. ?). Scoala primara si liceul "Gh. Lazar" din Bucuresti (absolvit in 1926), urmeaza apoi doi ani Conservatorul de Arta Dramatica. Salariat al librariei socialiste "Dobrogeanu Gherea" din strada Sf. Ionica (1926-l927); in 1927, angajat la Editura "Nationala-Ciomei"; un an mai tirziu, redactor la ziarul Adevarul si secretar de redactie la Dimineata.

Debutul, in revista Cultura proletara (1926).

Colaboreaza la Cugetul literar (de sub directia lui I. Pas), Sinteza, Saptamina literara. Bilete de papagal, Universul, Adevarul literar si artistic, Viata Romaneasca, Cuvtntul liber, Societatea de miine, Secolul, Reporter, Azi si Facla (unde e si redactor intre 1937 si 1940), scriind art., reportaje, cronica teatrala, recenzii, interviuri s. a. in 1939 conduce o revista saptaminala de satira si umor. Pinguinul, scoasa cu sprijinul PCR aflat in ilegalitate, suprimata dupa patru nr. Amenintat de legionari, se refugiaza in URSS, unde ramine intre 1940 si . intors in tara, lucreaza la Agerpres, apoi regizor la Teatrul Muncitoresc si la teatre din Arad, Resita, Brasov, Braila, Craiova, pina in 1955, cind e transferat la revista Flacara, redactor-sef de sectie. Colaboreaza la Contemporanul, Viata Romaneasca, Gazeta literara, Romania literara (la aceasta din urma, intre 1968 si 1974 sustine rubrica Pescuitorul de perle, semnata Profesorul Haddock, foarte gustata in epoca). A publicat un volum de publicistica Oameni (1934) si o serie de traduce din Vergiliu. Horatiu, Juvenal, Petrarca, Leopardi, Lermontov, Garcia Lorca, Unamuno, A. France, Flaubert, J. London s. a.

Desi se pregatea sa devina prozator, publicind in Cuvtntul liber fragmente dintr-un proiectat roman. Derbedeu, cu personaje din lumea dezmostenitilor, in maniera lui AI. Sahia , Lascar Sebastian n-a perseverat in aceasta directie, preferind profuzia de specii publicistice, in presa de stinga a epocii interbelice. O parte a acestor texte a strins-o in volumul Oameni (1934), care cuprinde 25 de "portrete literare" consacrate unor artisti straini sau romani, precum: Jean Richepin, Maurice de Vlaminck, Han Ryner, Unamuno, Shaw, A. France, Dante, Van Gogh, Macedonski , Galaction s. a. Dupa 1944, a dat doua piese de teatru minore: Colivia cu sticleti (jucata in 1958, in colab. cu Silviu Georgescu) si Cu pline si sare (jucata in 1950). Cea dintii e o comedie de moravuri, poarta amprenta cliseelor vremii, dar se resimte si de stilul teatrului interbelic al lui Tudor Musatescu sau V. I. Popa , cu eroi provinciali si bovarici, visind sa se stabileasca in capitala si sa faca avere etc. Lascar Sebastian ramine mai mult un publicist plin de verva si ca unul din bunii traducatori ai unor opere fundamentale, clasice sau moderne, din autori latini, spanioli, italieni, rusi; astfel, a tradus Negura lui Unamuno, Nemaipomenita pantofareasa a lui Garcia Lorca, Insula pinguinilor si Pe piatra alba de A. France, Mascarada lui Lermontov, Sonetele lui Petrarca, dar si Bucolicele si Georgicele lui Vergiliu, Satirele lui Juvenal etc, desigur, nu toate la egale echivalente romanesti.

OPERA:
Anatole France, Pe piatra alba, trad. de Seb. Leonard, Bucuresti, f. a.;
Han Ryner, Tata Diogene, roman, trad, de ~, Bucuresti, f. a.;
Ivan Turgheniev, Un cuib de boierinasi, roman, in romaneste de Seb. Leonard, Bucuresti, f. a.;
Alfredo Panzini, Caut nevasta!, roman, trad. si introducere de -, Bucuresti, 1928;
Miguel de Unamuno, Negura, roman, trad. si introducere de -, cu un cuvint adresat de autor cititorilor romani. Bucuresti, 1929;
Pitigrilli, In goana dupa dragoste, roman, trad. de ~, Bucuresti, 1932;
Petrarca, Rime de dragoste, din italieneste de ~ cu o prezentare de Al. Marcu, Bucuresti, 1933;
Oameni. Portrete literare, Bucuresti, 1934;
Federico Garcia Lorca, Nemaipomenita pantofareasa, farsa atroce in 2 acte si un prolog, trad., introducere si indicatiuni regizorale de ~, Bucuresti, 1946;
Anatole France, Insula pinguinilor, trad. de ~, Bucuresti, 1947;
Mihail Iurevici Lermontov, Mascarada, drama in 4 acte (10 tablouri) in versuri, trad. de ~, cu o introducere de M. Novicov, Bucuresti, 1949;
Colivia cu sticleti, comedie in 3 acte (in colab. cu S. Georgescu), Bucuresti, 1957;
Francesco Petrarca, Sonete, trad., cuvint introductiv si note de ~, Bucuresti, 1959;
Horatiu, Versuri, trad., cuvint introductiv si note de ~, Bucuresti, 1961;
Vergiliu, Bucolice. Georgice, trad., cuvint introductiv si note de ~, Bucuresti, 1964;
Giacomo Leopardi, Versuri, trad., cuvint introductiv si note de ~, Bucuresti, 1963;
Juvenal, Satire, trad., cuvint introductiv si note de ~, Bucuresti, 1966;
Vergiliu, Horatiu, Juvenal, Pagini alese, trad., cuvint introductiv si note de ~, Bucuresti, 1969;
Fernando de Rojas, Celestina, tragicomedia lui Calisto si a Melibeei, trad. si note de Nina Ecaterina Popescu si ~, pref. de P. Alexandru Georgescu, Bucuresti, 1973;
Miguel de Unamuno, Negura (Nicovala), trad. de ~, Bucuresti, 1975.


REFERINTE CRITICE:
C. N. Negoita, in Adevarul literar si artistic, nr. 9,1934;
Izabela Sadoveanu, in Adevarul literar si artistic, nr. 706, 1934;
Stefan Tita, in Romania literara, nr. 42, 1976.'










Copyright © Contact | Trimite referat