Llviu Papadima biografia


Llviu Papadima opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PAPADIMA, LlVIU.
Critic si istoric literar, eseist. De asemenea, prozator.

S-a nascut la II iunie 1957 in Bucuresti.

Este fiul istoricului literar si al folcloristului Ovidiu Papadima, originar din Dobrogea, si al Stefaniei Papadima, originara din Oltenia. Dupa absolvirea in 1976 a liceului "I.L. Caragiale" din Bucuresti, urmeaza cursurile Facultatii de Litere (sectia romana - engleza) a Universitatii din Bucuresti, luindu-si licenta in . In 1999 devine doctor in filologie cu o teza despre proza pasoptista si postpasoptista.

In perioada 198l-l984 este profesor de limba romana ia Scoala Generala Breaza-Centru (Prahova); intre 1984-l987 este redactor la revista "Tribuna Romaniei".

Din 1988 devine cadru didactic la Catedra de Literatura Romana a Facultatii de Litere din Bucuresti. A fost redactor, apoi redactor-sef al suplimentului literar "Vineri" al revistei "Dilema" (1997-2000), consilier la departamentul de cultura si educatie al Presedintiei Romaniei (1999-2000), membru al Comisiei nationale pentru curriculum (pentru programele scolare de liceu) si membru al juriului national pentru invatamint al Fundatiei pentru o Societate Deschisa Romania.

In perioada studentiei ia parte la activitatea grupului de poetica experimentala si a "Cercului de critica literara" (indrumat de criticul si profesorul Eugen Simion) de la Facultatea de Litere din Bucuresti.

Debuteaza in 1968 cu poezia Omul in antologia Copii-poeti aparuta la Editura Tineretului din Bucuresti. Debutul editorial propriu-zis are loc in 1981 cu volumul de proza in livada de cremene (Ed. Albatros). Colaboreaza cu studii si eseuri, articole critice si publicistice la revistele si periodicele: "Caiete critice", "Limba si literatura", "Cahiers roumains d'etudes litteraires", "Luceafarul", "Tribuna Romaniei", "Arta", "Analele Universitatii Bucuresti", "Limba si literatura romana", "Revista de istorie si teorie literara", "Eurcsis", "Dilema", "Vineri", "Contrapunct", "Echinox", "Romania literara", "Journal of the American-Romanian Academy of Arts and Sciences" s.a.

Dupa debut, a publicat culegerea de studii critice Caragiale, fireste (Ed. Fundatiei Culturale Romane, 1998).

A alcatuit editia Comediile lui I.L. Caragiale (prefata, analize de text, note, bibliografie comentata, Ed. Humanitas, 1996). Este prezent cu studii teoretice si critice in volumele: Lectura clasicilor si teoria moderna a textului (Colocviul de critica literara, Sibiu, 1981); Ceasuri de scara cu Ion Agarbiceanu (Ed. Dacia, 1982); Liviu Rebreanu dupa un veac (Ed. Dacia, 1985); Totalitare Sprache - Langue de bois - Language of Dictatorship (Passagen Verlag, Viena, 1995). A colaborat la alcatuirea Dictionarului scriitorilor romani coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi si Aurel Sasu (Ed. Fundatiei Culturale Romane, 1995 si 1998).

In perioada 1987-l988 a fost beneficiarul unei burse "Herder" la Viena, iar in 1996 al unei burse "New Europe College". A predat cursuri de folclor, teorie literara, limba si literatura romana ca lector invitat la Viena intre 199l-l994 si 2000-2001, precum si la Amsterdam intre 1996-. Dupa 1990, a tmut conferinje la Universitatile din Viena, Udine, Amsterdam, Heidelberg. A participat la colocvii si congrese internationale de specialitate organizate la Chisinau, Viena, Lciden (Olanda), Tartu (Estonia).

Lucreaza ca si conferentiar doctor la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti. Este membru fondator si secretar executiv al Asociatiei de Literatura Comparata din Romania.
Asupra cartilor autorului au formulat opinii critice: Nicolae Manolescu (prezentare pe coperta IV a volum in livada de cremene, Ed. Albatros, 1981); George Munteanu - Liviu Papadima: "in livada de cremene" ("Romania literara", nr. 34/1982); Ion Rotaru (in volum O istorie a literaturii romane, III, Ed. Minerva, 1987); Radu G. Teposu (in volum Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993); Z. Ornea ("Romania literara", nr. 30/1996); George Ardeleanu - Comediile lui I.L. Caragiale ("Limba si literatura romana", nr. 2/1997); Andreea Ciotec -Contra "junk-food"-ului intelectual ("Litere Noua", nr. 5, ian. 1997); Florentina Costache - Caragialia non sunt turpia ("Romania literara", nr. 16/1999); Ioana Parvulescu - HoroSCOP critic ("Vineri", nr. 19/1999) s.a.

Referinte critice:


"Tinarul prozator nu descrie propriu-zis muntele si nici nu-l infatiseaza asemeni lui Calistrat Hogas prin recurs la elemente livresti, mitologice. Muntele constituie un pretext: este eterna natura care alimenteaza reveriile poetilor si reflectiile cititorului. De la toponimie la obiceiuri, totul e fixat cu un ochi avid si lucid deopotriva."
(Nicolae Manolescu, prezentare pe coperta IV a voi. Livada de cremene, Ed. Albatros, 1981)

"Interesanta si adesea captivanta e si introducerea d-lui Liviu Papadima la Comediile lui I.L. Caragiale () relevabila in cazul unei teme atit de «batute» de comentatori timp de un secol incit e greu sa gasesti ceva nou de spus. Dl. Liviu Papadima, spre lauda lui, gaseste unghiuri noi de interpretare si analiza care, amindoua, depasesc plafonul unui discurs de nivel didactic."
(Z. Omea, "Romania literara", nr. 30/1996)

"Cartea lui Liviu Papadima [Caragiale, fireste] cucereste de Ia prima pagina prin verva si umor, insa miza e serioasa: realizarea unei imagini cit mai cuprinzatoare a operei caragialiene, cu metode care, in functie de perioada in care au fost scrise studiile, variaza. Sedusa initial de lingvistica ce vine in ajutorul «poeticii», transformata in scurta istorie a receptarii, dupa ce a trecut prin zona sofisticatelor instrumente naratologice, cartea convinge si, dupa cum ne asigura chiar autorul, «se termina cu bine»."
(Florentina Costache, "Romania literara", nr. 16/1999)

"Homo caragialiensis este reconstituit cu bine din trei vertebre («a sti», «a face» si «a minca», la rigoare «a manca»), la rascruce de drumuri literare cititorul este orientat cu bine din locul numit Caragiale, iar numaratoarea steagurilor critice este dusa cu bine la capat."
(Ioana Parvulescu, "Vineri", nr. 19/1999)